Campanie ANTI-FAKE NEWS

              Dragii mei cititori, pentru că am trăit un atac de tip FAKE NEWS (din partea unui cotidian respectat timponline.ro), un atac gratuit la adresa bistrițenilor și a două asociații civice cu care am legătură directă, una din Bistrița, Patrimoniul Transilvan și una de la nivel național, România ECO, organizații care sunt la început de drum și sunt atente la imaginea publică, am decis să deschid o rubrică ANTI FAKE NEWS. Vă rog să ne semnalați la adresa saptamana.online@gmail.com orice știre din plan local pe care o considerați suspectă și noi vom verifica știrea și vom publica adevărul.

Dacă vreți să semnalați știri la nivel național o puteți face aici https://www.antifake.ro/semnaleaza-ne-fake-ul/.

Majoritatea FAKE-NEWS se propagă pe Facebook de aceea este important să știți că puteți să raportați conținutul media ca știre falsă sau cu conținut înșelător. Ambele fac parte din categoria neinformării și dezinformării care sunt nocive mediului în care trăim și pot face mult rău.

Dependența de știri noi și de senzațional, dar și operațiunile mai complexe, unele cu scopuri politice altele cu motivații mult mai complexe, de genul celor derulate de serviciile de informații adverse, fac tot mai frecventă apariția și propagarea de știri false. Pe cale de consecință suntem aproape zilnic expuși dezinformării și manipulării, pentru că omul este o ființă inteligentă și se conduce după informații. Tot ceea ce vedem, auzim și simțim este transformat în informație și procesat ca atare. Chiar dacă stăm izolați, creierul nostru procesează în continuare informații, din amintiri, din ce vedem și auzim, din percepția mediului înconjurător. Conștient sau nu în fiecare zi noi procesăm foarte multă informație. Dacă acea informație nu este de calitate, ajungem să ne îmbolnăvim, această boală se numește info-demia. Există în literatura de specialitate o asociere foarte relevantă cu obiceiurile alimentare. Spre exemplu dacă mănânci zilnic junk-food ajungi obez, așadar dacă zilnic consumi junk-news ajungi să suferi de o afectiune similară care se numește info-obezitate.

Institul Aspen a realizat recent un raport despre neinformare și dezinformare care relevă foarte exact efectele nocive ale acestora pentru societate, dar și pentru indivizi, respectiv câțiva pași de urmat și politici publice de implementat pentru a preveni și contracara știrile false. Deja această problemă este una de siguranță națională în multe state europene și este privită cu îngrijorare, interes și preocupare.

Sfatul meu este să vă informați din mai multe surse, dacă o știre apare doar într-o singură publicație și are un conținut senzațional, excepțional, breaking news, dar găsiți elemente care vă ridică totuși întrebări și suspiciuni, cel mai probabil este un FAKE. Dacă o știre este prea bună ca să fie adevărată, la fel poate să fie un fake, pentru că se bazează pe prejudecățile noastre (wishful thinking), vedeți câte articole prezintă așa zise știri despre pensii (fie pozitive fie negative). Manipularea pensionarilor în diverse moduri și pentru diverse cauze este frecvent asociată cu știrile despre pensii, un subiect foarte sensibil pentru pensionari. Numai prin deschiderea știrii, din care nu afli nimic nou, ziarul respectiv are beneficii financiare, prin reclamele care ne invadează ecranul. Pensionarii din nefericire sunt o categorie vulnerabilă din această perspectivă și pentru că au timp la dispoziție dar și pentru că interesul lor justificat pentru a afla noutăți despre pensii este ulterior exploata de sistemele de inteligență artificială, care îi target-ează și le livrează ulterior știri similare. Știrile care creează așteptări nejustificate sunt nocive pentru că generează frustrări în rândul unor mase mari ale populației. Așadar un anunț fals, parțial-fals sau contrafăcut cu privire la o eventuală creștere a pensiilor va genera în rândul a circa 5 milioane de români un sentiment de așteptare într-o primă fază, iar apoi de frustrare, a doua sau a trei zi, când află că nu e adevărat. Frustrarea nu se va îndrepta înspre cei care au dat știrea, ci cel mai probabil se va îndrepta către guvern. În acest fel, ne pot afecta direct știrile false.

Știrile de impact sunt de cele mai multe ori publicate de agențiile de presă mari și preluate apoi de ziare locale, știrile locale sunt în general disponibile tuturor ziarelor, există puține știri cu exclusivitate. Când vedeți știri de acest gen, încercați să mergeți dincolo de aparențe. Un sfat util este să căutați de fiecare dată dovezile contrare și nu cele pro. Ajunge o singură dovadă contrară știrii pentru a demonta întreaga construcție.

Acordați atenție și altor articole de pe pagina care vă propune acea știre, de multe ori știrile FAKE NEWS sunt realizate de așa zise ziare care cu asta se ocupă. Fake- news-ul nu e întâmplător și nu e o eroare jurnalistică, el este construit special pentru a înșela publicul. Mai nou există fabrici de FAKE -NEWS, aceste fabrici au înflorit în pandemie, când toată lumea a fost dornică de informație și s-a căutat mult senzaționalul și știrile morbide. FAKE-NEWS poate să fie generat și din motivații financiare, pur și simplu pentru a crește audiența și numărul de distribuiri, like-uri etc ale unei persoane sau a unei pagini.

Așadar, vă invit la o colaborare sinceră, haideți să punem punctul pe i și să arătăm cu degetul știrile false. Promit să vă țin la curent cu ce se întâmplă în acest domeniu și cum puteți să vă protejați.