„Nu poți ști niciodată ce rezultat vor avea acțiunile tale, dar dacă nu faci nimic, nu vei avea niciun rezultat.” Mahatma Gandhi

(†) Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare)

Praznicul Botezului Domnului este sărbătorit în fiecare an la 6 ianuarie. El este numit în popor şi Boboteaza, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului), așa cum ne arată basilica.ro.

„Când a venit la Iordan, Iisus, din Galileea, ca să fie botezat de către Ioan, acesta  tocmai spunea poporului: „Vine după mine Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg curelele încălţămintelor Lui. Că eu v-am botezat cu apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt” (cf. Luca 3, 16). Deci, a venit Iisus să Se boteze, deşi nu îi trebuia Botezul, ca Unul Care era curat şi neîntinat, născut din Preacurată şi Preasfântă Maică-Fecioară, fiind El Însuşi izvorul a toată curăţia şi sfinţenia. Însă, ca Cel ce a luat asupra Sa păcatele lumii întregi, ca „Miel al lui Dumnezeu, Care ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29), a venit la râu, ca să le spele pe ele cu botezul pocăinţei. A venit la ape, ca să sfinţească firea apelor; a venit să Se boteze, ca să ne pregătească nouă scăldătoarea Sfântului Botez; a venit la Ioan, ca acesta să fie pentru El martor nemincinos, ca unul care a văzut pe Duhul Sfânt pogorându-Se peste El când Se boteza, şi a auzit glasul Tatălui din cer. Şi L-a cunoscut Ioan cu duhul şi se smerea pe sine, zicând: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?” (Matei 3, 13). Şi Ioan avea trebuinţă cu adevărat de botezul cel de la Domnul, ca unul care era în păcatul neascultării, cel adus de Adam asupra a tot neamul omenesc. Dar Domnul a zis către el: „Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea” (Matei 3, 15). Şi s-a botezat Iisus fiind de 30 de ani, de vreme ce la vârsta de 30 de ani oamenii se pleacă mai cu uşurinţă la tot păcatul, după cum grăieşte Sfântul Ioan Gură de Aur: „Cea dintâi vârstă, a copilăriei, are multă neştiinţă şi nebunie; cea de a doua vârstă, a tinereţilor, cu poftă trupească se aprinde; iar cea de treizeci de ani, vârsta bărbatului desăvârşit, aceasta robeşte pe om tuturor păcatelor. De aceea, şi Hristos Domnul a aşteptat până la această vârstă ca să Se boteze, ca la toate vârstele să împlinească voia Domnului şi să sfinţească firea noastră şi să ne dea putere ca să biruim patimile şi să putem scăpa de păcatele cele de moarte. Şi ieşind Domnul din ape, I s-au deschis Lui cerurile, strălucind de sus o lumină în chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a coborât peste El, în chip de porumbel (cf. Marcu 1, 10). Că, precum în zilele lui Noe micşorarea apelor a vestit-o porumbelul, tot aşa şi aici, micşorarea păcatului s-a vestit prin chipul porumbelului. Pogorându-Se Duhul Sfânt, ca un porumbel, peste Iisus Hristos, s-a auzit un glas din cer, zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). Acesta era glasul Tatălui din cer, care întregea descoperirea Preasfintei Treimi. Astfel, sărbătoarea se numeşte pe drept şi Epifanie sau Teofanie, adică Arătare, pentru că, pe de o parte, Iisus Hristos Se arată lumii, fiind mărturisit de Prorocul şi Botezătorul Ioan, iar pe de altă parte Se arată lumii pentru întâia dată în chip limpede taina Sfintei Treimi, cunoaşterea adevăratului Dumnezeu şi calea mântuirii, aşa cum ne arată şi Troparul sărbătorii: În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii S-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, şi Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, slavă Ţie.”(preluare de pe bazilica.ro)

          Pentru că am vrut să vedem cum se ține această mare sărbătoare în satele de pe Valea Bărgăului, cunoscută pentru păstrarea tradițiilor creștinești și a obiceiurilor străvechi, am realizat un mic reportaj la Tiha Bărgăului. Preotul Paroh Tomoroga Liviu ne-a primit în parohia sa frumoasă și a fost de acord după slujbă să ne răspundă la câteva întrebări.

          I: Vă rugăm să ne spuneți cum e percepută această sărbătoare a Bobotezei în rândul bisericii și în rândul credincioșilor?

R: Sărbătoarea Botezului Domnului este una dintre cele mai mari sărbători ale creștinătății, sărbătoarea în care ne amintim de momentul în care Domnul Hristos a venit la râul Iordan și aici a primit botezul de la Sf. Ioan Botezătorul. Și sigur că această mare sărbătoare a rămas și în tradiția poporului ca fiind foarte importantă și cu prilejul acestei sărbători poporul vine la biserică în număr foarte mare, îmbrăcați cu toții în straie naționale. În mod tradițional după Dumnezeiasca Liturghie, bineînțeles în procesiune ne îndreptăm spre râul care trece prin localitate și acolo săvârșim slujba Aghiasmei Mari. De tradiție ține și momentul în care aruncăm Sfânta Cruce în apă iar tinerii din localitate sar după ea să o prindă. Și care dintre ei este mai rapid, mai vânjos, mai ager reușește acest lucru. Repet încă odată această sărbătoare este a poporului și noi ne bucurăm pentru că este prima sărbătoare la început de an și prin aceste sărbători oamenii mențin o unitate și comuniune.

Î: Vreau să vă întreb, pentru că am înțeles din slujbă că gestul aruncării crucii în apă și recuperarea ei este și o dovadă de credință, dacă puteți să ne explicați?

R: Sigur că da, așa este. Pentru că cei care se aruncă după cruce își înfrâng această teamă de apă și mai ales că e rece și în mijlocul iernii și o fac din credință. Tot de tradiția aceasta se leagă și faptul că tinerii care se aruncă în apă după cruce sunt sănătoși tot anul. Și din acest motiv se fac aceste gesturi, dar bineînțeles la bază este credința în Sfânta Cruce, în Domnul nostru Iisus Hristos și desigur apar și superstițiile care însoțesc această tradiție.

Î: Ce ne puteți spune de sărbătoarea de mâine, pentru că practic și mâine este o sărbătoare semnificativă?

R: Sigur, mâine îl cinstim pe Sf. Ioan Botezătorul Înaintemergătorul Domnului Hristos. Aceste două sărbători sunt strâns legate. Sf. Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe domnul Hristos, n-a făcut altceva decât să pregătească venirea Domnului Hristos. Chiar Sf. Ioan văzându-l pe Domnul Hristos apropiindu-se de El, spune poporului: Iată mielul lui Dumnezeu cel care ridică păcatul lumii! Sf. Ioan Botezătorul a avut acest rol de Înaintemergător, de pregătitor al venirii lui Hristos și el a încercat și a și reușit să întoarcă poporul la pocăință. Mesajul sau chemarea, ori predica Sf. Ioan Botezătorul de la râul Iordan era aceasta: Pocăiți-vă căci s-a apropiat Împărăția lui Dumnezeu! Acest cuvânt era însoțit de botezul în râul Iordan, un botez al pocăinței, care bineînțeles nu îl putem asemăna cu botezul pe care îl avem noi în zilele noastre. Pentru că despre acest botez din zilele noastre Domnul Hristos îi spune lui Nicodim: De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va intra în Împărăția Lui Dumnezeu! Ori nașterea din apă și din Duh este tocmai botezul creștin pe care îl facem noi copilașilor și nu numai, și pentru alții care nu au reușit în pruncie să fie botezați.

Mulțumim domnului părinte Tomoroga Liviu pentru acest scurt interviu cu promisiunea că vom reveni și la alte sărbători să surprindem crâmpeie din viața credincioșilor.

Întrucât anul acesta vremea a fost total nefavorabilă și a plouat torențial, slujba Aghiasmei Mari s-a ținut în Biserică și am profitat de moment pentru a surprinde în câteva fotografii credincioșii din Tiha Bărgăului, majoritatea îmbrăcați în straie populare foarte frumoase.

Mă bucur că se păstrează încă vii astfel de obiceiuri și tradiții, unele care vin din timpuri ancestrale.

Totodată nu am putut să nu remarc Monumentul eroilor din Tiha Bârgăului care cinstește memoria ostașilor care și-au pierdut viața în cele două conflagrații mondiale.

Ilieș Ioan – Diac
Ilieș – Cântăreț
Monumentul Eroilor

Providența a făcut să ne întâlnim cu Sorin Onișor, cel mai cunoscut fotograf român al momentului, aflat în trecere prin județ, și cu Gered Zsolt, fotograf bistrițean, cunoscut pentr pasiunea lui față de fotografie. Cei doi au imortalizat sărbătoarea de ieri, urmează un foto reportaj cu și despre cei doi. Las aici câteva mostre din ce au lucrat ieri.

sursa foto: Sorin Onișor
sursa foto: Gered Zsolt

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.