Un politruc la INP nu va face altceva decât să distrugă PATRIMONIUL. Opriți atacul la CULTURĂ! Protejați PATRIMONIUL de ingerințele politice și economice!

de Ion Lucian Petraș

Procedura de înlocuire a directorului Institutului Național al Patrimoniului, respectiv Ștefan Bâlici, cu o persoană necunoscută public cu activități în domeniu, numită Oana Zaharia, care ar avea și unele probleme penale, a generat șoc și reacții imediate din partea asociațiilor activiștilor din domeniu dar și al arhitecților.

Eugen Vaida din partea Ambulanței pentru Monumente i-a solicitat public demisia ministrului culturii Lucian Romașcanu, iar președintele Ordinului Arhitecților din România a reacționat la rândul său dezaprobând o astfel de decizie, despre care spune că era una pregătită de anul trecut.

Asociația Patrimoniul Transilvan Bistrița a sesizat Cancelaria Primului ministru al României cu solicitarea de a se verifica modul în care s-a luat această decizie și procedura de evaluare inițiată la sfârșitul anului trecut privind activitatea directorului INP. De asemenea, i-am solicitat domnului Nicolae Ciucă să intervină prin pârghiile avute la dispoziție pentru a preveni înlocuirea din motive politice sau de altă natură a unui specialist în domeniu cu o persoană afiliată altor interese decât cele care privesc protecția patrimoniului național.

Firul evenimentelor a început aseară când Ștefan Bâlici a transmis pe Facebook faptul că a aflat despre numirea unui alt director și încetarea mandatului său interimar:

„Am aflat în seara aceasta că Ministrul Culturii a numit un nou director general la Institutul Național al Patrimoniului, cu începere din data de 23 februarie, când mandatul meu interimar la conducerea institutului încetează.
Nu am alte detalii, nu cunosc nici motivele și nici analizele pe baza cărora este luată această decizie”, a scris pe pagina de Facebook Ștefan Bâlici, fostul director al Institutului Național al Patrimoniului.

 “Activitatea mea la INP este rezumată în raportul de final de mandat, prezentat Ministerului Culturii și prezentat public în data de 17 decembrie 2021 (raportul este disponibil pentru consultare aici: https://bit.ly/3sSWr2i, iar înregistrarea prezentării publice aici: https://bit.ly/3pgpxHV. Acest raport a fost evaluat cu o notă sub 9, ceea ce a permis ministerului să nu inițieze negocierea unui nou mandat. Am contestat evaluarea, ca fiind incorectă și neprocedurală, iar contestația a fost respinsă fără argumente. În aceste condiții ministrul este liber să numească un conducător interimar, până la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de director general.

***

Anii de activitate la INP alături de o echipă dedicată, în creștere semnificativă de capacitate, au condus la redefinirea instrumentelor de finanțare pentru monumentele istorice – Programul național de restaurare a monumentelor istorice (PNR) și Timbrul monumentelor istorice (TMI) – care sunt acum fundamentate pe principiile internaționale ale protejării patrimoniului și gestionate prin mecanisme care asigură transparența, eficiența și calitatea. Peste 100 de ansambluri și monumente istorice dintre cele mai importante sunt incluse în PNR (doar o parte primind finanțare) și au lucrări de proiectare sau de execuție în pregătire sau în desfășurare – ex. Ansamblul Castelului Peleș, Cetatea Sighișoara, Situl arheologic Sarmizegetusa Regia, biserici săsești fortificate, biserici de lemn. Peste 60 de proprietari și administratori de monumente istorice au primit finanțare în urma primelor două apeluri prin programul TMI, iar alți 70 au înaintat solicitări care sunt în evaluare în cadrul apelului curent, 2022.

După 20 de ani în care România a prezentat doar două nominalizări pentru Lista Patrimoniului Mondial, soldate cu eșec, în ultimii ani INP a elaborat și depus la UNESCO două dosare, Ansamblul monumental al lui Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu și Peisajul cultural minier Roșia Montană, iar acesta din urmă a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial și simultan în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2021. Alte dosare sunt în pregătire.

Proiecte ale ministerului care sunt foarte importante pentru protejarea monumentelor istorice au fost demarate la inițiativa INP, și cu contribuția constantă și semnificativă a colectivului de specialitate al institutului – sistemul informatic al patrimoniului cultural imobil (aflat în testare, urmând să fie lansat), strategia națională pentru protejarea monumentelor istorice.

Capacitatea și pregătirea colectivului INP au permis implicarea în proiecte europene de importanță majoră – precum alianța CHARTER (https://bit.ly/3LGUxtW), prin care Comisia Europeană urmărește redefinirea cadrului de reglementare în domeniul ocupațiilor și profesiilor patrimoniului cultural, sau 4CH (https://bit.ly/351UTL5), prin care se va înființa un centru european pentru competențe în domeniul patrimoniului cultural; se pot adăuga Art Nouveau: https://bit.ly/369Cpso, Innocastle: https://bit.ly/3BsSAwD, In-Herit: https://bit.ly/3uW4RIS și enumerarea poate continua.

Selectiv, adaug la realizările ultimilor ani alături de echipa INP înființarea editurii patrimoniului cultural, Patrimonia, care a publicat deja titluri monografice și periodice importante; reînființarea atelierului de proiectare pentru restaurarea monumentelor istorice, care a finalizat proiectele de restaurare pentru amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa și pentru fortificația de la Sarmizegetusa Regia, alături de alte proiecte.

Aș putea adăuga multe, dar rezultatele mandatului meu se găsesc urmând linkurile pe care le-am indicat. Nu trebuie uitat că toate realizările sunt ale unei echipe mult subdimensionate față de necesar, dar care a făcut mult, foarte mult în cei 6 ani în care am fost alături.

Sper ca tot ceea ce am realizat împreună să continue. La fel și angajamentele institutului, atât cele naționale, cât și cele internaționale.

În ceea ce mă privește, rămân în slujba patrimoniului. Și le mulțumesc pentru reacții și mesaje celor care se arată și ei surprinși de decizia ministrului culturii. Pare că întreg efortul și mobilizarea echipei INP din acești ani nu au fost degeaba. Vă mulțumesc!” încheie Ștefan Bâlici postarea sa.

          Din ce vedem și din ceea ce am constatat în ultimul timp rolul INP a fost tot mai important, activitatea specialiștilor săi a devenit mai vizibilă și cu realizări importante fapt pentru care reacțiile la această decizie a ministrului culturii Lucian Romașcanu nu au întârziat să apară.

Eugen Vaida de la Ambulanța pentru Monumente, poate cel mai cunoscut apărător al patrimoniului din zona de ONG, a cerut public DEMISIA ministrului culturii:

“Domnule ministru Lucian N. Romascanu vă solicit DEMISIA din funcția de ministru al Culturii! Pentru ce? Pentru înlocuirea lui Ștefan Bâlici din funcția de manager al Institutului Național al Patrimoniului.

Există gafe pardonabile și gafe impardonabile. Când înlocuiești persoana numărul unu din domeniul patrimoniului din România cu o persoană inculpată penal de care n-a auzit nimeni în acestă branșă, demisia este singura cale onorabilă care vă rămâne. Domnule Romașcanu, patrimoniul nu e vreo lucrare de asfaltare a vreunei străzi pe care dacă o faci prost să ai șansa să o refaci. Patrimoniul se distruge iremediabil dacă îl manageriezi prost. O mișcare atât de iresponsabilă ca a dumneavoastră în condițiile în care patrimoniul este călcâiul lui Ahile în acel minister pe care temporar îl conduceți este greu de digerat pentru mine. Odată cu venirea lui Ștefan Bâlici la conducerea INP mulți dintre cei preocupați de acest domeniu am văzut un licăr de speranță pentru ca măcar să se constituie niște premise de salvare a patrimoniului cultural din partea unei instituții aflată în perfuzii la momentul la care a preluat-o și iată că acele premise n-au întârziat să apară. Principalul merit al intrării Roșiei Montane în UNESCO este al lui Ștefan Bâlici. Tot el a înființat sesiunile de finanțare pentru salvarea și promovarea monumentelor istorice din timbrul monumentelor. Ar fi prea puțin spațiu să vă înșir toate aceste merite și realizări pe care le puteți găsi ușor în raportul pe care vi l-a transmis. Ce să pricepeți dumneavoastră din activitatea unui om pe care dacă îl sunați noaptea la ora 2 în weekend îl găsiți pe vreun drum între două monumente aflate în suferință?!

Domnule ministru, NU DISTRUGEȚI patrimoniul de dragul numirii politice a unei doamne pe nume Oana Zaharia, de care n-am auzit nici eu nici mulți dintre cei care ne frecăm coatele pe șantierele monumentelor istorice din ONG-uri și din instituții!!!”

sursa foto:Facebook Vaida Eugen

Ordinul Arhitecților din România reacționează la rândul său printr-o postare din partea președintelui Alexandru Gavozdea: „Printre multele dezastre ministeriale recente, bifăm azi (încă) unul la Cultură. S-a oficializat eliminarea lui Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului, uneltită demult şi dezlănţuită procedural în toamna anului trecut prin acordarea unor punctaje ridicole la o „evaluare” a managementului. În ultimii ani, am participat în comisia de evaluare de două ori – am început cu responsabilitate şi le-am încheiat cu nădejde şi liniştea că măcar acolo merg lucrurile spre bine în ţara asta. Nu pot accepta că acea activitate a fost evaluată ca nesatisfăcătoare de către un minister care se târâie în proceduri îmbâcsite şi impotenţă cronică. Competenţa deranjează. Mulțumesc, Ștefan, știu că vei continua să ne oferi patrimoniu.”, a scris Alexandru Gavozdea, preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România (OAR).

          Asociația Patrimoniul Transilvan Bistrița se alătură acestor demersuri și solicită intervenția premierului României în această chestiune care până la urmă nu e o problemă doar de bucătăria internă a ministerului culturii, vremelnic condusă de un politician oarecare. Aici vorbim despre protecția patrimoniului național cultural, despre abordarea cu specialiști a acestui domeniu sensibil și fragil, dar mai ales ignorat de autoritățile statului. Schimbarea directorului INP este o decizie greșită care poate că are la bază interesele meschine privind monumentele istorice, care am văzut că se manifestă inclusiv în zona de modificare a legislației care le mai protejează încă. Prin numirea unei persoane obedientă intereselor politice și economice se aduce atingere gravă rolului special pe care îl are Institutul Național al Patrimoniului, deschizând ușa pentru cei care au alte interese decât protecția patrimoniului cultural național.

          Pe cale de consecință, am sesizat Primul ministru al României, domnul Nicolae Ciucă, pentru a evalua modul în care s-a luat această decizie și pentru a solicita o anchetă din partea Corpului de control al primului ministru.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%