Bruxelles: Toți cerșetorii pe care i-am întâlnit în Grand Place și împrejurimi sunt români

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

La Bruxelles în capitala instituțiilor europene fluxul de turiști este unul imens în fiecare an, în prezent odată cu relaxarea restricțiilor sanitare inclusiv în Belgia, viața normală a revenit la vechile obiceiuri. Lumea iese la plimbare în centrul orașului, se petrece mai mult timp la terase și la cumpărături din magazinele situate în zona centrală, respectiv Grand Place.

Spre surpriza mea am văzut mai multe grupuri de cerșetori și am intrat în vorbă cu ei în ideea că probabil sunt români, am abordat astfel un număr de 4 familii, cu copii, iar toate mi-au răspuns în limba română. Unii m-au înjurat că le fac poze, alții au cerut bani sau țigări.

Românii cerșesc demult în capitala Belgiei și fac bani frumoși din această îndeletnicire, altfel nu are face-o dacă nu ar fi profitabilă. Ce mă miră este că autoritățile belgiene îi acceptă totuși să cerșească, iar autoritățile române nu sunt preocupate de ce fac cetățenii ei în capitala europeană. Practic toți cerșetorii din Grand Place erau români, vorbim de un loc pe care nu ai cum să îl ratezi dacă ajungi la Bruxelles, iar impactul asupra imaginii țării noastre cred că e devastator. Degeaba avem oameni străluciți la Bruxelles, ei nu pot ieși în evidență în fiecare zi, cred însă că agasanții cerșetori români ne construiesc zilnic imaginea proastă în Belgia și alte state europene.

Informații despre rețelele de trafic de persoane, care exploatează astfel de copii și familii întregi în activități de cerșetorie, furturi din buzunare sau furturi din magazine, au tot fost și vor mai fi încă mult timp. Românii au deja o vechime în traficul de ființe umane, deși își vând conaționalii, una din industriile negre este tocmai cerșetoria. Să nu credeți că acești cerșetori sunt totți de capul lor pe acolo, locul e unul important, el e rezervat, trebuie să aibă vad bun și să fie valorificat la maxim. Nu poți să îți ei niște haine ponosite și să te așezi la un colț de piață să cerșești pur și simplu. Imediat vei fi abordat de niște persoane mai neprietenoase care îți fac vânt de acolo și îți dau și o lecție fizică să fie siguri că ai înțeles și că nu te mai întorci.

Din păcate în ultimul timp nu am văzut nici acțiuni importante ale poliției și procurorilor, nici în presa de investigații nu a apărut mare lucru. Cerșetoria merge pe sub radar în ultima vreme și își crește astfel veniturile ilegale, din care se finanțează alte infracțiuni.

Un cerșetor român din Bruxelles câștigă pe zi în jur de 400 de euro, ceea ce nu reușește să facă un muncitor în construcții sau chiar un specialist în alte domenii ultraspecializate, gen IT, medicină etc. Dacă faceți un calcul la 30 de zile revine un venit de 12 mii de euro. Sigur că acești bani nu le revin exclusiv celor care stau în stradă, sigur că taxa de protecție, taxa pentru locul de cerșit și alte taxe ilegale pe care le percep liderii rețelelor de cerșetorie sunt mari și scad din veniturile efectiv realizate, dar dacă sunt totuși atât de mulți care practică această îndeletnicire trebuie să fie motivați să o facă. Marea lor majoritate nu au probleme de sănătate sunt apți de muncă, însă este mai facil să stea toată ziua pe o saltea împreună cu familia și să obțină bani nemunciți.

Când îi întrebi de sănătate devin agresivi și te înjură ca la ușa cortului sau în cel mai bun caz îți amintesc de cele sfinte. Investigarea rețelelor de cerșetorie românești ar trebui începută din străinătate, acolo unde acționează și continuată în România, unde se spală sumele de bani astfel obținute. Nu mă îndoiesc că grupările de criminalitate organizată își rotunjesc veniturile și din cerșetorie pentru că se obțin ușor venituri importante, poate chiar mai mari decât din prostituție, raportat la riscurile implicate de cele două activități.

Ce se întâmplă cu copiii acestor cerșetori nu știm, dar putem presupune că își vor continua activitatea tot într-o zonă ilegală și a infracționalității. Așa cum știm aceste persoane au mulți copii care din păcate primesc o educație precară și sunt crescuți într-o percepție deformată asupra societății, victime sigure în fața unor rețele de trafic de persoane în scop de prostituție și cerșetorie.

La Bistrița, primarul Ioan Turc și-a asumat pompos și populist eradicarea cerșetoriei din centrul istoric, cu un efort constant al poliției locale. Au fost decăzuți din drepturi unii părinți și s-au făcut ceva anchete sociale de către DAS. Ca efect secundar, au apărut știri că cerșetorii bistrițeni s-au mutat la Oradea și ne-a mers vestea și pe acolo. Pe semne că și în țara noastră se fac bani frumoși din activitățile de cerșetorie, deși nu am sesizat investigații de amploare care să scoată la suprafață toate problemele sistemice ce permit înflorirea acestui obicei urât dar profitabil. Deși, primarul Ioan Turc consideră că și-a atins obiectivul privind cerșetoria, în continuare sunt prezenți prin centrul Bistriței cerșetori care te agasează, mai mult unii s-au mutat în alte locuri din oraș, la Kaufland, Lidl, la KFC. Locuri aglomerate care atrag astfel de personaje ce își fac astfel veacul și trăiesc destul de bine din cerșit.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%