De ziua internațională a poeziei despre doi poeți mari, Reményik Sándor și Lucian Blaga, prezența lor la Valea Vinului, dar și despre Casa Scriitorilor monument istoric abandonat de autorități locale și centrale, distrus de neghiobi și indiferență

Ieri a fost Ziua Internațională a Poeziei și am ales să o sărbătoresc citind și documentându-mă pentru acest articol cu doi poeți emeblematici pentru România și Ungaria, dar mai ales pentru Transilvania, pentru că opera lor se leagă atât de mult de spațiul transilvan încât nu poți să nu remarci acest filon comun operei lor poetice și filozofice. Lucian Blaga și Remenyik Sandor sunt două nume cu rezonanță transilvăneană, doi reprezentanți de vârf ai gândirii și creației poetice ardelene, care au un loc comun ce se găsește la noi în Poarta Transilvaniei, respectiv satul Valea Vinului din comuna Rodna. Aici au petrecut multe veri în care au făcut tratament cu ape minerale și au respirat aerul puternic ozonificat numai bun pentru cei cu probleme pulmonare. În perioada interbelică turismul de vilegiatură era o modă printre scriitori, poeți și alți oameni de cultură.

Reményik Sándor (n.20 august 1890-d. 24 octombrie 1941) este un poet clujean, care deseori a venit la Valea Vinului pentru că în acest colţ de munte liniştit şi-a găsit inspirația și momentele prielnice pentru creaţie literară și meditație. Poetul a fost impresionat de frumuseţile naturii, măreţia munţilor, apele sălbatice şi curate, legătura omului cu natura, acestea fiind motive frecvent întâlnite în poezia sa. Nu mai puțin de patruzeci şi patru de poezii din creația marelui poet s-au așternut pe hârtia veșniciei la Valea Vinului (Bauer Ilona, Rodna, 15 mai 2009).

„Îl citesc pe Reményik ca pe orice mare poet deplin şi care spune ceva extrem de important cititorului de azi: Poezia nu este numai un mijloc prin care poetul îşi desăvârşeşte felurite tehnici poetice ci este, mai ales, un scop prin care dobândim, atingem pentru câteva clipe, Harul.” (Ioan Pintea, 25 mai 2009), sursa Facebook Centrul Județean de Cultură Bistrița-Năsăud.

Cruce alpină
(Havasi feszület)
Floarea roşie de munte
Îmbrăţişează piciorul crucii;
De departe norii întunecaţi:
Forţe încăpăţânate şi tainice
Se înrădăcinează deasupra
Îmbrăţişându-l pe sub pământ.
Astfel îşi ascund adoraţia.
E atât de frumos aici şi atâta libertate!
Jos şerpuieşte drumul
Şi în adâncime pârâul.
Faţa sfântă în suferinţă – şi speranţă eternă.
Priveşte spre apa învolburată, –
Şi zâmbeşte spre furia pârâului sălbatic.
Havasi feszület
Halványpiros hegyi virág
Öleli lábát a keresztnek.
Távolról a sötét fenyők:
Titoktudó konok erők
Feléje gyökeret eresztnek.
És ölelik a föld alatt.
Így rejtik el imádatuk.
Olyan szép itt és oly szabad!
Alatta kanyarog az út
És még mélyebben a patak.
Szent arcán kín – s örök remény.
A zúgó vízbe letekint, –
S mosolyg a vad patak dühén.

Emblematică pentru legătura poetului cu Poarta Transilvaniei este lucrarea Reményik Sándor, „Az Utolsó Ház – Ultima Casă”, Ediţie bilingvă apărută sub egida Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Editura EIKON și Editura ARCADE, 2009, pp. 76 – 77 (traducere Dalma Szabó).

De asemenea, Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene George Coșbuc, a realizat în timp mai multe evenimente legate de viața poetului Reményik Sándor și a susținut publicarea unui volum de traduceri semnat de Dalma Szabo.

Az utolső ház – Ultima casă, este o ediție bilingvă îngrijită de Bauer Ilona și Székely Dalma, cu o mărturisire de Ioan Pintea, traduceri de Kocsis Francisko (paginile 8-75; 88-121) și Székely Dalma (paginile 76-86). Cartea este publicată de Editura Eikon, în anul 2009. Ilustrațiile îi aparțin artistei  din Cluj-Napoca, Essig Kacsó Klára.

Mai multe poezii găsiți aici, unele traduse și în limba română https://www.magyarulbabelben.net/index.php?page=search

Povestea casei unde venea Reményik Sándor este și ea interesantă, fiind ridicată în 1910 și numărându-se printre primele case din sat. Clădirea este integral construită din lemn, cu o tehnologie specifică zonei, respectiv de dimensiuni mici ca să asigure o încălzire facilă. Casa are doar o încăpere, pod (care a fost transformat în dormitor) şi o cămară, atât de simplu a fost locul preferat „de creaţie” al poetului Reményik Sándor, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori maghiari din perioada interbelică din Transilvania. Fără fast, aur, conace, vile, cu un trai simplu și aproape de natură, un loc de refugiu. Mai ales vara, scriitorul se refugia la Valea Vinului, localitate care a fost sursa sa de inspiraţie, meditație și creație. Iniţial a venit la Valea Vinului pentru tratament, scriitorul având probleme serioase cu plămânii. I-a plăcut atât de tare zona, încât câteva luni pe an se refugia la poalele Munţilor Rodnei. A dedicat poezii Vârfului Ineu sau Strâmtorii Dracului. Susana Gegö din Bistrița, care în jurul anului 1994 a reînviat povestea casei în care se odihnea Remenyik Sandor. În timp, Susana a amenajat și un mic muzeu cu lucrurile găsite în casă și alte materiale, în podul casei s-a găsit o maşină de scris şi un telefon vechi, a mai găsit două cărţi scrise de el şi Susana s-a apucat să le traducă din maghiară în limba română.

Patriotismul, iubirea pentru Transilvania, admirația tăcută a peisajului transilvănean – acestea sunt cele mai proeminente teme în opera lui Reményik Sándor, iar cei care împărtășesc pasiunea de a călători, cunosc cât de cât peisajele din Transilvania și sunt iubitori de poezii, cu siguranță vor fi cuceriți de latura mistică a lui Reményik Sándor. Însuși poetul este fermecat de mediului care îl înconjoară, sentiment ce-i descrie universul poetic. La Valea Vinului vin anual sute de turiști din toată Europa să vadă casa poetului.

Valea Vinului a fost sursă de inspirație și creație și pentru scriitorii și poeții români

Între cele două războaie mondiale, intelectualii transilvăneni și din Regat se refugiază în natură la Valea Vinului printre cei mai cunoscuți fiind și Lucian Blaga. Recunoscută pentru apele sale minerale și aerul puternic ozonificat, micuța localitate din creierii munților a atras și a primit cu drag mulți scriitori. Pe Lucian Blaga și Reményik Sándor i-a legat, se spune, și o prietenie născută chiar la Valea Vinului.

Reményik este foarte aproape de poezia lui Lucian Blaga căruia îi și dedică poemul Mâna întinsă și retrasă, după care urmează un altul Charon, care, probabil, face referire la cartea de proză autobiografică a lui Lucian Blaga Luntrea lui Caron, care instituie un fel de declarație universal valabilă vizavi de condiția de solitari a poeților și de arta poetică, o artă singuratică. Respectiv statuează că nu se poate scrie cu oamenii în jur, ci dimportivă poetul trebuie să se retragă în inima naturii, acolo unde există spațiu de reflecție, nebruiat, unde nu se răsfrâng peste conștiința poetică angoasele imediate ale lumii înconjurătoare, se caută un echilibru în statornicia și liniștea naturii.

Cea mai frumoasă poezie de la Lucian Blaga este Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
şi nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc
în calea mea
în flori, în ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns
în adâncimi de întuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină –
şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micşorează, ci tremurătoare
măreşte şi mai tare taina nopţii,
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
cu largi fiori de sfânt mister
şi tot ce-i neînţeles
se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
sub ochii mei-
căci eu iubesc
şi flori şi ochi şi buze şi morminte.

(1919)

Casa Scriitorilor din Valea Vinului în prezent se află într-o situație deplorabilă și incertă deși este monument istoric de clasa B, deci protejat de lege. Primarul comunei Rodna, Valentin Grapini, un incult cu acte în regulă, nu face nimic decât să distrugă acest monument istoric care ar putea să fie valorificat pe modelul mai modestei case a lui Remenyik Sandor unde vin turiști din toată Ungaria, Germania, Suedia etc. Dar inițiativa privată e de fiecare dată mai bună decât administrația publică, pentru că interesul public se diluează în marasmele intereselor de partid și pecuniare (mafia lemnului), care își doresc în locul monumentului să funcționeze o rampă de depozitare a lemnului exploatat din zonă, mai mult ilegal decât legal. Valea Vinului este și singura localitate cuprinsă în Parcul Național Munții Rodnei, unul dintre cele mai frumoase și mai mari parcuri din România.

Lipsa de viziune și interesele personale ale primarului din Rodna au adus și la o petiție on-line inițiată de Florica Dura, jurnalist la Gazeta de Bistrița care și-a dedicat timpul și efortul pentru a salva această casă. Cumva doamna Florica Dura este cunoscută pentru lupta sa de o viață pentru salvarea Casei Scriitorilor din Valea Vinului. Florica Dura a scris o carte foarte documentată cu tot ce a însemnat în istoria literaturii acest loc dar și despre lupta sa cu autoritățile pentru declararea ei ca monument.

Florica Dura a documentat vizitele scriitorilor „bolnavi” de Casa Scriitorilor de la Valea Vinului, și aflăm că pe acolo au trecut de-a lungul timpului Lucian Blaga, Remenyik Sandor, Cezar Ivanescu, Mihai Ursachi si Lucian Valea, Emil Iordache, Laurentiu Ulici, Iustin Panta, dar și contemporani, precum  Andrei Plesu, Mihai Sora, Mircea Dinescu, Vasile Dan, Ileana Malancioiu, Lucian Vasiliu, Angela Marinescu, Nicolae Turtureanu, Emilian Galaicu Paun, Aurel Rau, Liviu Papuc, Adrian Popescu, Stefan Agopian,Victor Teisanu, Nicolae Panaite. Meritul pentru funcționarea acestui loc de recreere și creație, special destinat scriitorilor l-a avut Mihail Sadoveanu, care în perioada comunistă a solicitat clădirile tocmai pentru această destinație.

De asemenea, aici găsiți o petiție on-line inițiată în august 2021 de Florica Dura pentru a modifica un proiect de HG care de fapt pune monumentul istoric în mâinile primarului care îl vrea dispărut de pe fața pământului (https://www.petitieonline.com/salvati_casa_scriitorilor_din_valea_vinului_rodna)

Textul petiției: De ce HG-ul privind transferul dreptului de folosință al monumentului istoric ”Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului, Rodna BN, trebuie oprit în interiorul Ministerului Culturii pentru a fi completat cu precizări foarte importante, iar dezbaterea publică reluată.

Motive:

1.       ”Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului, compusă din 2 clădiri, este un reper identitar care conține 3 branduri suprapuse, primele două turistice și cele de-al treilea cultural: Casa Scriitorilor;

2.       Are o vechime de peste 140 de ani și, la finalul secolului al XIX-lea reprezenta o destinație de vilegiatură menționată în ghidurile europene de profil;

3.       Clădirile ce alcătuiesc Casa Scriitorilor au fost date în folosința Societății Scriitorilor din România începând din 1945, când scriitorul Mihail Sadoveanu, aflat în grațiile puterii comuniste și fiind președintele Societății Scriitorilor le-a cerut pentru a înființa: Casa de odihnă și creație a Scriitorilor din România, Valea Vinului, Rodna, BN. Pe durata dualismului austro ungar  1867- 1918, în cele două clădiri a funcționat stațiunea apelor minerale Radna Borberek. După 1918 și până în 1945 clădirile respective s-au aflat în folosința Casei Regale a României, respectiv a Fundației Principele Carol! Acolo, Serviciul Social înființat de regele Carol al II-lea printr-un proiect de reziliență a satelor românești, inițiat de sociologul Dimitrie Gusti, avea o bază de antrenament. Nu era și nu a fost proprietară pe acele clădiri sau terenuri nici Casa Regală și nici ”Fundația Principele Carol”. Clădirile respective, cumpărate de Fondurile grănicerești de la Năsăud de la contele Laszlo Bethlen, în jurul anului 1862, au fost cedate fiscului maghiar în baza unei împăciuri judecătorești la finalul secolului al XIX-lea.

4.       La momentul 2011, când Uniunea Scriitorilor prin adresă oficială către Ministerul Culturii a renunțat la dreptul de folosință, din lipsă de bani cu care să facă administrare și să plătească angaralele, clădirile respective se aflau încă într-o stare foarte bună, în sensul în care locația dispunea de bucătărie, camere de cazare, sală de mese și baie cu cazan. Pavilionul cel mic (dreapta după intrare) era ceva mai degradat, având în vedere infiltrarea apei prin acoperiș și inundațiile provocate de torentul care coboară din Munții Rodnei pentru a se vărsa în Pârâul Băilor și, trece pe lângă acest pavilion. Juridic,  Uniunea Scriitorilor primise prin HG. 45 din 17 ianuarie, 2002, dreptul de folosință pentru 49 de ani! Această concesiune operează încă, având în vedere că, Ministerul Culturii nu a luat act oficial de renunțarea din 2011. Având în vedere acestea USR s-ar putea răzgândi privind actul din 2011, în urma unei consultări cu scriitori din filiale, procedură care are nevoie de timp. Pentru acest demers este nevoie ca proiectul aflat momentan în dezbatere publică să fie completat și procedura de dezbatere publică reluată, la o dată ce ulterior ar putea fi precizată.

5.       După anul 2014, când actualul primar de la Rodna a preluat funcția de viceprimar și s-a angajat că va ”proteja” clădirile scriitorilor, degradarea și devastarea actualului monument a fost accentuate și s-au făcut de către mafia pădurilor, mafie aflată mână în mână cu actualul primar a cărui angajamente au fost pur declarative. Practic, an de an, acolo, în curtea caselor, pe cel mai generos teren din Valea Vinului, taf-urile au făcut legea… Din 2016 încoace, cu complicitatea actualului primar, diverși jefuitori din Valea Vinului și Rodna au devastat și distrus aproape toate părțile din lemn ale caselor, cu excepția acoperișurilor, la care este ceva mai greu de ajuns. A fost și un episod, în 2015, când ” o mână criminală” ar fi pus foc intenționat, din mai multe puncte ale pavilionului din stânga, într-o seară de sâmbătă, târziu, pentru ca acoperișul să ardă și să rămână doar piatra, iar administrația de la Rodna să preia ”terenul”…potrivit unor surse.

6.      Începând cu toamna lui 2011 au fost demarate mai multe tentative de includere în Patrimoniul României, respectiv, cel puțin 4 până când în 2018 s-a obținut clasarea. Ministerul Culturii a finalizat procedura de clasare prin ORDINUL nr. 2.629 din 9 august 2018 privind clasarea ca monument istoric a imobilului situat la adresa poștală localitatea Valea Vinului, Cartier, drumul comunal, F.N., comuna Rodna, județul Bistrița-Năsăud, în Lista monumentelor istorice, cu denumirea Casa scriitorilor – pavilioanele C1 și C2, în categoria II – arhitectură, m – monument, grupa valorică B;

7.       Și înainte de clasare, dar mai ales după momentul clasării, din august 2018, actualul primar de Rodna, Valentin Grapini, fost primar în mandatul 2016-2020 și viceprimar între 2014-2016, a intensificat prin agenții economici care exploatau pădurile proprietate publică a comunei Rodna depozitarea de bușteni în imediata apropiere a monumentului istoric și implicit distrugerea celor două pavilioane, care mai stau în picioare doar pentru că au fost edificate din piatră!

8.       Potrivit Legii 422/2001, art. 47, lit. e), modificată și republicată, atât primarul unui UAT cât și Consiliul Local al respectivei comune – pe teritoriul căreia se află un monument- au obligația de a proteja și îngriji monumentul și perimetrul în care se află acesta. Ca să nu mai vorbim de integrarea acestuia în strategia de dezvoltare a respectivului UAT!

9.       Prin societatea civilă, jurnalista și scriitoarea Florica Dura – ajutată de scriitori, artiști plastici și jurnaliști bistrițeni- a demarat începând cu 2002 printr-un ONG local promovarea celor două clădiri materializată prin: organizarea unor tabere de creație, publicarea unor pliante și editarea la Editura Junimea, Iași, a volumului ”Cartea de la Valea Vinului”, în anul 2016. Pe durata perioadei care a acoperit intervalul de timp între anul 2002 până în 2014, cu activități desfășurate în preajma Casei Scriitorilor s-au promovat articole de presă, relatări, anchete și reportaje privind situația celor două pavilioane, comunicări, teme de cercetare și au avut loc expoziții la galerii de artă din Bistrița și Iași. S-a adunat un volum de material documentar mare, rezultat în urma activităților respectivului ONG și, între timp, după ce din 2014 nu s-au mai organizat la Valea Vinului, tabere, din lipsă de bani și a unor probleme personale, activitatea privind obiectivul Casa Scriitorilor a totalizat exclusiv cercetare pe documente edite și inedite, adunarea de fotografii și imagini video referitoare la ”povestea” Stațiunii Scriitorilor, acestea urmând a face obiectul ediției a II-a a Cărții de la Valea Vinului și a unui CD cu valoare documentară.

10.     Localitatea Valea Vinului seamănă puțin cu Roșia Montană. Ambele sate au avut specific minier. Și la Valea Vinului s-a exploatat aur, dar și argint…Și la Valea Vinului comunitatea locală a fost și este afectată de stoparea mineritului. Și dacă Valea Vinului nu are galeriile de exploatare din vremea romanilor, care să facă din acest loc o atracție privind misterul febrei aurului, precum Roșia Montană, la Valea Vinului, munții maiestuoși ai Rodnei completează și multiplică variantele de dezvoltare turistică integrată. Cele trei branduri care amprentează monumentul istoric ” Casa Scriitorilor” sunt completate superb de peisajele extraordinare ale munților, apelor curgătoare și mix-ului etnic din satul asemănător așezărilor din Himalaya. Este nevoie de voință și dorință de a o pune în valoare și de bani europeni pentru a o reabilita. Dar până atunci UAT Rodna trebuie să își respecte atribuțiile conferite prin Lege: să protejeze și să se îngrijească de monumentul istoric și să nu mai permită intrarea taf-urilor cu bușteni în perimetrul monumentului! Adică să refacă gardul care închidea perimetrul celor două case, devenite prin act normativ: Monument Istoric!

Dacă, Ministerul Culturii hotărăște să facă transferul dreptului de folosință către UAT RODNA sau către o altă entitate publică este imperios necesar ca HG-ul ulterior să conțină precizări cu privire la păstrarea amprentei culturale a ”Casei Scriitorilor” și să interzică dărâmarea monumentului.

În concluzie: considerăm că a legifera transferul dreptului de folosință a monumentului de clasă B, de interes regional, supranumit ”Casa Scriitorilor” de la Valea Vinului, Rodna, BN în sarcina primarului UAT Rodna, care a dat deja dovezi indubitabile că are porniri barbare și în plus a declarat pe 23 iulie, 2021 că după ce primește de la Ministerul Culturii  monumentul ”Casa Scriitorilor” va DEMOLA clădirile respective, având în vedere starea avansată de degradare, pentru a o reconstrui, nu se știe când și cum, dar mai ales cu ce, credem că ar putea fi o greșeală majoră ce s-ar putea finaliza ireparabil, cu ștergerea de pe fața pământului a unui reper identitar de importanță majoră pentru județul Bistrița-Năsăud, în particular și, pentru Transilvania în general. Recomandăm cu respectul cuvenit, modificarea actului normativ aflat în proiect prin precizarea păstrării, măcar parțiale, a amprentei celor trei branduri și excluderea transformării acesteia în unitate de alimentație publică, respectiv cârciumă și spațiu de cazare, în contextul în care, la nici 30 de metri, peste pârâu funcționează la Valea Vinului de mai mulți ani pensiunea Bradul, având spații generoase și moderne de cazare, restaurant, terase, saune și spații de petrecere a timpului liber! ”Casa Scriitorilor” ar trebui, credem noi, să fie reabilitată pentru a găzdui conferințe de tot felul, tabere de creație scriitoricești și ale artiștilor plastici, tabere de pregătire montană pentru tineri și nu în ultimul rând să fie pusă în valoare prin instituirea unui premiu cu bursă de creație în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România, după modelele din străinătate.”

Text preluat de pe petiții on-line și aparține inițiatorului Florica Dura.

Mai multe lucruri interesante despre vizitele scriitorilor la Casa de la Valea Vinului găsiți în lucrarea doamnei Florica Dura, Cartea de la Valea Vinului, pe care o puteți cumpăra de aici (https://editurajunimea.ro/produs/cartea-de-la-valea-vinului/)


bani europeni Bistrita Bistrita spune NU drogurilor Bistrița Bistrița spune NU drogurilor! Bogdan Ivan campanie antidrog cinematograful Omnia Comisia Europeană consiliul european Consiliul Județean Bistrița-Năsăud consiliul local Crin Triandafil Theodorescu cuvant din dreptul inimii cuvantdindreptulinimii DIICOT droguri epigrame fonduri europene gaze naturale Grigore Cotul matrapazlacuri Mica Oprea monumente istorice NATO Parlamentul European PNL PNRR politici europene presshub.ro psd Radu Moldovan refugiati REPER Republica Moldova Romania România Rusia saptamana.online Sighetu Marmatiei Turc Ioan; Ucraina UE urbanism voluntari

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%