Clujul pregătește un metrou și tren metropolitan, Sibiul vrea și el tren inter-urban, Bistrița visează încă

Primăria Cluj-Napoca pune pe primul loc metroul, deși trenul metropolitan e mai ieftin și se poate face mai rapid. Cele două proiecte nu se exclud, ele legând două zone diferite ale județului de Cluj-Napoca și se pot face în paralel. Administrația locală argumentează că PNRR-ul alocă bani pentru metrou, nu pentru trenul metropolitan.

Mai bine de jumătate din populația județului Cluj trăiește în Cluj-Napoca și în localitățile-dormitor ultra dezvoltate din jurul orașului. În imediata vecinătate a Clujului, trăiesc cel puțin 100.000 de oameni, marea majoritate fiind dependentă de acesta din punctul de vedere al locului de muncă, al educației, al cumpărăturilor și al consumului cultural.


Zeci de mii de persoane fac zilnic naveta între Cluj-Napoca și domiciliu. Mulțimea de oameni a depășit demult capacitatea feroviară și rutieră disponibilă aici, petrecând ore în șir, zilnic, în ambuteiajele care se formează pe ruta dintre oraș și domiciliul lor, atât în direcția Florești și Baciu, cât și, mai nou, în direcția Apahida.

Pentru a rezolva problema, acum câțiva ani, Primăria Cluj-Napoca a propus două proiecte majore de infrastructură, o linie de metrou între Florești și Cluj-Napoca și tren metropolitan între Nădășelu și Bonțida.

Din a doua jumătate a anului 2021, a început însă să se concentreze mai degrabă asupra construirii unui metrou mai costisitor și mai îndepărtat în timp.

În ședința de consiliu din data de 27 octombrie 2020, Primăria Cluj-Napoca a aprobat studiul de fezabilitate preliminară pentru proiectul metroului /trenului metropolitan din Cluj-Napoca. Proiectul s-a baza inițial pe două componente: metroul și trenul metropolitan, acestea trebuind însă proiectate separat, necesitând autorizații diferite.

Trenul ar circula între Nădășelu și Bonțida pe infrastructura feroviară deja existentă, însă s-ar realiza un sistem de transport integrat cu metroul, susțin de ani de zile persoanele competente. Metroul pe cei 21 km și cu 19 stații ar diminua circulația pe coridorul est-vest, respectiv, ulterior, circulația rutieră dinspre Florești.

Însă, până în prezent, nu s-a profilat clar data la care s-ar finaliza, originea și valoarea bugetului alocat, numărul de persoane care ar călători cu ele, ce puncte ar lega și cum s-ar conecta cele două. Presa locală a publicat, mai ales, promisiunile edililor și frânturi de informații.

Citește articolul integral pe presshub.ro.

În PNRR se vorbește despre zona metropolitană și dezvoltarea infrastructurii feroviare. De asemenea, în documentul de prezentare se arată că vor fi construite conexiuni feroviare către aeroporturile internaționale din mai multe orașe.

„Este necesară digitalizarea sistemelor din domeniul feroviar care să permită creșterea mobilităţii şi accesibilităţii la acest mod de transport, inclusiv prin implementarea sistemului ERTMS/ETCS pe coridoarele reţelei TEN-T şi prin extinderea reţelei de fibră optică. În contextul actual, se identifică necesitatea dezvoltării infrastructurii feroviare aferente zonelor metropolitane, prin încheierea de acorduri de parteneriate cu administraţiile publice locale în marile centre urbane din ţară, de exemplu: București, Cluj, Braşov, Timişoara, Iaşi, Oradea, Sibiu precum și construirea conexiunilor feroviare la aeroporturile internaționale (București T1 și T2, Brașov, Sibiu, Oradea, Timișoara, Cluj-Napoca și Constanța)”, se arată în document.

Bistrița nu este nici metropolă, nu are nici aeroport dar visează la un tren metropolitan. Din punct de vedere feroviar Bistrița este un capăt de linie, nu duce nicăieri mai departe, noduri de cale ferată importante sunt Becleanul și Sărățelul, mai repede decât Bistrița. Rolul unui tren metropolitan este să facă legătura cu zonele locuite din apropierea orașelor mari și să asigure navetiștilor un mijloc de transport economic și mai puțin poluant. În plus se asigură o descongestionare a traficului auto care este și poluant și generează stări de disconfort (nervi, așteptare, timp pierdut).

Deși PNRR-ul are ca obiective dezvoltarea infrastructurii feroviare, Bistrița nu este menționată în partea explicativă și este posibil să nu fie finanțată o asemenea investiție. Rămâne de văzut de unde vor găsi banii necesari pentru această investiție cei aflați azi la cârma Primăriei. Important de menționat este că în prezent există infrastructura feroviară pe mai multe rute respectiv Bistrița – Bistrița – Bârgăului, Bistrița-Beclean și Bistrița – Luduș. În lipsa unor studii de fezabilitate nu putem estima care ar fi nevoile de transport, ce trafic de persoane poate fi acoperit de aceste rute. Este cunoscut însă faptul că în prezent circulă trenuri de călători pe aceste rute și nu văd ce i-ar determina pe mai mulți navetiști să renunțe la confortul mașinilor lor și să parcurgă cu trenul distanța până la locul de muncă, poate doar ambuteiajele din traficul bistrițean. Așadar, cu cât Bistrița va deveni mai aglomerată de mașini cu atât trenul va avea mai mult succes. În ideea aceasta cred că Primăria municpiului Bistrița deja face pași importanți pentru că sunt zile în care este imposibil traficul din oraș. Atenție că vin sărbătorile, săptămâna aceasta vă recomand bicicleta prin Bistrița!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%