Discuția actuală din multe state membre, inclusiv România, cu privire la scăderea TVA-ului la benzină și motorină este un exemplu concret despre apariția unor obiective politice contradictorii cu cele ale Uniunii Europene. Acest lucru este evident deoarece măsurile menite să reducă taxele pe carburanți contravin atât obiectivului general al UE de a reduce consumul de petrol și gaze prin mecanisme de piață, cât și obiectivului acțiunii climatice de descurajare a utilizării combustibililor fosili în sectorul transporturilor.
Uniunea Europeană încurajează statele membre să reducă cât mai mult consumul de combustibili fosili, în primul rând ca răspuns la nevoia de reducere a amprentei de carbon, transportul fiind unul dintre cei mai mari contributori, dar și din perspectiva obiectivelor de reducere a dependenței de petrol față de Federația Rusă, care împreună cu pachetul „Fit for 55” vor putea elimina această dependență.
Ce propune USR și de ce este anacronic și populist un asemenea demers?
USR cere scăderea de urgență a TVA-ului la 5% pentru energie și carburanți, pe fondul creșterii inflației.
”Proiectul a fost depus de USR în Parlament încă din luna octombrie, iar măsura ar fi putut să aibă un efect de calmare a inflaţiei până acum, pentru că preţul la carburant se vede în toată economia. Pe scurt: ar fi redus până acum cheltuielile statului”, se arată într-un comunicat.
Președintele USR Cătălin Drulă: “Solicităm Guvernului să aplice în regim de urgență scăderea TVA-ului de la 19% la 5% la energie și carburanți (…) O soluţie care s-a aplicat în mai multe ţări europene, o soluţie care ar fi lăsat banii direct oamenilor, în loc să-i colectăm suplimentar prin această inflaţie. (…)
Toate aceste scumpiri înseamnă un singur lucru: reducerea nivelului de trai al populației. Ne aflăm într-o situație economică complicată, care riscă să escaladeze, iar actualul Guvern, în loc să creeze noi sinecuri, agenții de stat și posturi calde pentru activul de partid, adică să risipească banii și să jupoaie mediul privat pentru acoperirea lor, ar trebui să eficientizeze cheltuielile statului și să aplice scăderea TVA-ului de la 19% la 5% la carburanți și energie”, a conchis Cătălin Drulă.
Uniunea European recomandă reducerea TVA-ului la energie dar nu și la combustibili, pentru că măsura ar încuraja consumul de combustibili fosili, fapt care automat intră în contradicție cu obiectivele UE din pachetul Fit for 55.
Ceea ce face acum USR este anacronic și din perspectiva europeană dar și din cea locală, practic reducerea TVA la energie nu va produce efecte semnificative în acest moment pentru că nu există un consum semnificativ acum. Măsura era foarte utilă pentru protejarea populației în iarnă și atunci a fost și aplicată în majoritatea statelor europene, mai ales că era inclusă ca măsură recomandată de UE.
Deși proiectul a fost depus în octombrie anul trecut, USR doar acum și-a amintit de el și a găsit util să folosească acest proiect pentru a aduce acuze Guvernului și coaliției la putere pentru lipsa de control a inflației. Dacă ne uităm însă la analizele economice prețul gazelor (implicit al energiei electrice) a contribuit în mod decisiv asupra creșterii inflației și nu neapărat prețul combustibililor (care au efect doar pe componenta de transport al produselor și nu intră în costurile de producție).
Demersul de acum este unul populist pentru că reducerea TVA la combustibili nu conduce și la reducerea prețurilor în aceeași măsură, practic cei mai câștigați din această soluție vor fi comercianții acestor produse, respectiv benzinarii. Statul nu are pârghii care să îi oblige pe comercianți să reducă prețurile pentru că s-a redus TVA-ul, iar tentația unui câștig pentru comercianți este foarte mare. Logic este să scadă prețurile, dar nu ne putem aștepta la scăderi majore, și avem experiența altor măsuri de reducere a TVA în cazul cărora prețurile au scăzut puțin la început iar apoi au crescut iar. Pe de altă parte scăderea TVA la energie era mai portivită pentru că producătorii de energie sunt controlați de stat în cea mai mare parte, deci se putea impune o reducere a prețurilor în piață.
Reducerea TVA însă presupune scăderea veniturilor statului și se știe că România nu stă strălucit din punct de vedere al colectării, taxele pe combustibili și energie reprezintă o pondere importantă în bugetul de stat, iar reducerea acestor taxe înseamnă în mod direct reducerea veniturilor statului. Pentru astfel de decizii trebuie realizate evaluări foarte amănuțite și conturate scenariile de evoluție a prețurilor, respectiv analizate efectele acestor măsuri din perspectiva cost -beneficiu. Nu avem acces la astfel de evaluări nici din partea USR și nici de la Guvern, așadar nu putem decât să observăm că este doar un subiect de presă și de un joc de-a opoziția și puterea. Inflația este o realitate însă măsurile propuse de USR nu sunt viabile în acest moment.
Viziunea europeană ne învață altceva
Uniunea Europeană nu susține consumul combustibililor fosili și privește cu îngrijorare deciziile unor state membre de a reduce taxele aferente acestora, tocmai pentru că astfel de politici vin în contradicție cu obiectivele europene.
Comisia Europeană a fost de acord însă cu reducerea taxelor pe energie fiind principalul instrument utilizat de statele europene pentru a proteja economia și populația față de creșterea exorbitantă a prețurilor din domeniu. România însă nu a aplicat această măsură și a preferat să conceapă niște scheme de compensare care nu au ajutat deloc economia și prea puțin populația afectată.
Extras din propunerea Comisiei Europene pentru statele membre
Prețurile foarte ridicate ale energiei afectează economia. Banca Centrală Europeană a estimat înainte de invazie că șocurile prețurilor energiei vor reduce creșterea PIB-ului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în 2022.Prețurile constant ridicate ale energiei sunt susceptibile să ducă la creșterea sărăciei și să afecteze competitivitatea întreprinderilor. În special industriile mari consumatoare de energie s-au confruntat cu costuri de producție mai mari.Prețurile ridicate ale energiei se traduc în prețuri mai mari ale altor produse de bază, în special ale alimentelor. Combinația dintre creșterea prețurilor la energie și la transport și creșterea prețurilor la alimente ar exacerba presiunea asupra gospodăriilor cu venituri mici, în cazul cărora riscul de sărăcie este ridicat.
Setul de instrumente al Comisiei din octombrie 2021 a contribuit la atenuarea impactului prețurilor ridicate ale energiei. Măsurile ar trebui continuate atât timp cât este necesar.
Pentru a aborda situația de urgență actuală, Comisia va analiza toate măsurile de urgență posibile pentru a limita efectul de contagiune al prețurilor gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice, cum ar fi plafonările temporare ale prețurilor. Comisia se va consulta de urgență cu toți actorii implicați și va propune opțiuni în următoarele săptămâni.
De asemenea, Comisia va evalua opțiunile de optimizare a organizării pieței energiei electrice pentru a beneficia de avantajele energiei cu costuri reduse. În acest sens, va ține seama de raportul final al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de alte contribuții referitoare la funcționarea pieței energiei electrice și beneficiile și dezavantajele mecanismelor alternative de stabilire a prețului energiei electrice. Comisia va lua măsurile necesare, după caz, pentru menținerea prețurilor energiei electrice la un nivel accesibil, fără a perturba aprovizionarea și investițiile suplimentare în tranziția verde.
Reducerea prețurilor cu amănuntul și sprijinirea întreprinderilor puternic expuse
Comisia confirmă posibilitatea reglementării prețurilor și a aplicării unor mecanisme de transfer pentru a contribui la protecția consumatorilor și a economiei noastre. Cadrul juridic al pieței energiei electrice, în special articolul 5 din Directiva privind energia electrică, le permite statelor membre, în circumstanțele excepționale actuale, să stabilească prețurile cu amănuntul pentru gospodării și microîntreprinderi.
Comisia oferă orientări detaliate pentru a ajuta statele membre să elaboreze sisteme pentru prețurile reglementate. Măsura respectivă ar putea fi însoțită de stimulente pentru eficiență energetică și economii de energie, în vederea reducerii facturilor la energie.
Normele UE privind ajutoarele de stat oferă statelor membre opțiuni ce permit oferirea de ajutor pe termen scurt întreprinderilor și fermierilor afectați de prețurile ridicate ale energiei și contribuie la reducerea expunerii acestora la volatilitatea prețurilor energiei pe termen mediu spre lung. De exemplu, statele membre pot oferi sprijin temporar întreprinderilor care se confruntă cu nevoi de lichidități din cauza prețurilor actuale ridicate ale energiei, indiferent de dimensiunea acestora, pe baza Orientărilor privind salvarea și restructurarea. Comisia va trata aceste cazuri cu prioritate, acordând o atenție deosebită intermediarilor și furnizorilor de servicii de utilități privind gazele care se confruntă cu costuri de aprovizionare mai mari din cauza perturbărilor de la nivelul contractelor.
Orientările UE privind ajutoarele de stat acordate în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii permit statelor membre să sprijine în mod specific sectoarele care, din cauza costurilor indirecte ale emisiilor, sunt cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. În sectorul agricol, normele privind ajutoarele de stat permit acordarea de ajutoare pentru investițiile în energia durabilă.În cadrul revizuirii curente a normelor respective, propunerea Comisiei, care în prezent face obiectul consultării publice, prevede mai multe opțiuni de oferire de sprijin fermierilor.
Comisia este pregătită să utilizeze flexibilitatea deplină a setului său de instrumente privind ajutoarele de stat pentru a permite statelor membre să sprijine întreprinderile și sectoarele grav afectate de evoluțiile geopolitice actuale. Pentru ca statele membre să fie în măsură să remedieze perturbările grave ale economiei cauzate de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia se va consulta în curând cu statele membre referitor la necesitatea și sfera de aplicare a unui nou cadru temporar pentru situații de criză, de sine stătător. Un astfel de cadru ar putea, de exemplu, să permită acordarea de sprijin sub formă de lichidități tuturor întreprinderilor afectate direct sau indirect de criză, precum și acordarea de ajutoare întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru a compensa o parte din creșterea cheltuielilor lor cu energia ca urmare a șocului prețurilor înregistrat de când a început invazia rusă. Comisia a consultat, de asemenea, statele membre cu privire la modificări punctuale ale orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul ETS, în special pentru a extinde lista sectoarelor eligibile, asigurându-se, în același timp, că acestea fac obiectul unor stimulente consolidate de îmbunătățire a eficienței energetice și/sau a decarbonizării producției lor și limitând denaturarea concurenței între statele membre.
Pentru a finanța astfel de măsuri de urgență, statele membre pot lua în considerare aplicarea de măsuri fiscale temporare privind profiturile excepționale.Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, prin astfel de măsuri fiscal-bugetare privind chiriile mari, ar putea fi puse la dispoziție în 2022 până la 200 de miliarde EUR pentru a compensa parțial facturile la energie mai mari. Astfel de măsuri nu ar trebui să fie retroactive și ar trebui să fie neutre din punct vedere tehnologic și să le permită producătorilor de energie electrică să își acopere costurile și să protejeze semnalele pe termen lung privind piața și prețul carbonului.Anexa 2 stabilește condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească instrumentele respective. Statele membre pot utiliza, de asemenea, veniturile mai mari decât cele preconizate obținute în cadrul ETS. În perioada 1 ianuarie 2021-28 februarie 2022, veniturile generate de licitarea certificatelor EU ETS au fost de aproximativ 30 de miliarde EUR.
În comunicarea sa privind orientările bugetare pentru 2023, Comisia a reamintit că așa-numita „clauză derogatorie generală” din Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) continuă să se aplice în 2022, permițând astfel statelor membre să ia măsuri excepționale în circumstanțele excepționale actuale.
Carburanții BIO, o soluție pe care România nu o agreează deloc
Potrivit argesulonline.ro, care citează un studiu Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene), România este ultima ţară din spaţiul european în ceea ce priveşte folosirea combustibililor auto ecologici, alternativi. Concret din cele aproape 5,2 milioane de autovehicule înmatriculate în România, mai puţin de 7.000 folosesc carburanţi ecologici. Statistica nu consideră GPL-ul drept combustibil ecologic, întrucât şi acesta este tot un carburant fosil, din resurse neregenerabile.
În prezent românii nu au ca variantă ecologică decât maşinile electrice întrucât benzinarii din România refuză să comercializeze carburanţi ecologici cum ar fi biodiesel sau XTL și bioetanol (E85). Aceşti carburanţi ecologici nici măcar nu sunt recunoscuţi drept carburanţi de către Registrul Auto Român.
