Despre umilință în cultură – feudalism cultural. Cum sunt plătiți artiștii care performează la Sinagoga Bistrița și sunt pe statul de plată de la Palatul Culturii?

               Programul de evenimente al Palatului Culturii s-a schimbat mult în ultima perioadă, printr-o paletă mult mai diversificată și orientată predilect spre muzica clasică. Totuși se resimte nevoia unui echilibru în oferta culturală și așa foarte slabă la Bistrița. Dacă înainte aveam o orientare predilectă către folclor, directorul Cosma Dorel fiind un cunoscător și promotor al domeniului, în prezent s-a trecut exact în extrema cealaltă și acum avem la cârma palatului pe Țărmure Gavrilă care este pasionat de muzica cultă. Pe cale de consecință, aproape tot programul Palatului Culturii se orientează spre spectacole de muzică clasică, cu mici excepții.

              Pentru o mai bună adresabilitate la publicul local cred că ar fi oportun un studiu de piață care să releve în mod obiectiv preferințele publicului bistrițean, despre care, așa cum am mai spus, oficialitățile cred că este un public needucat sau snob.

Cu toate acestea, am văzut un public dornic de evenimente de calitate, cu mesaj și moderne ca abordare. Un astfel de spectacol a fost Visul American, al lui Tudor Chirilă, care s-a jucat cu casa plină, sold-out, deși prețurile biletelor au fost mult peste ce se practică la Bistrița (între 100 și 200 de lei). Conform raportului public al domnului Țărmure Gavrilă, bugetul alocat de Primăria Bistrița în 2021 a fost de 5.963.504 lei, aproximativ 1.2 milioane euro, la care se adaugă din venituri proprii, 80.090 lei. Pe tot parcursul anului 2021, Palatul Culturii a avut în jur de 2087 de spectatori ( cu o sală de circa 400 de locuri), cel mai ieftin bilet a fost 5 lei și cel mai scump 40 de lei.  Din aceste date ne putem da seama că dacă la Bistrița s-ar ține 5 evenimente cu casa plină, am depăși numărul de bilete din anul precedent. Nu mai vorbesc de venituri care ar putea crește simțitor. Deși, domnul Țărmure Gavrilă a promis marea cu sarea la concursul pentru ocuparea funcției, în prezent nu se vede nimic din acele proiecte, care au rămas pe hârtie încuiate în vreun birou.  

              Numărul spectatorilor nu a crescut în urma măsurilor de management aplicate recent.  Care să fie explicația? Nu știu. Știu însă că principala strategie culturală a municipiului este ca Palatul Culturii  să țină în continuare în cârcă Sinagoga, administrată de Fundația Societatea de Concerte, o fundație mult prea apropiată de interesele familiei Țărmure. Știu că, în bugetul alocat Palatului Culturii sunt prevăzute multe spectacole, plătite deci din bani publici care, majoritatea, se țin la Sinagogă și care figurează pe site-ul societății de concerte ca producții. Mai știu că, Palatul Culturii are o sală superbă, reabilitată cu fonduri europene și care poate asigura confort dar și o experiență culturală de calitate. Am pus întrebări de mai multe ori, de ce se țin spectacolele la Sinagogă și oficialii mi-au comunicat că există o colaborare foarte bună cu Societatea de Concerte, lucru despre care nu mă îndoiesc. Adică, directorul Palatului Culturii administrează și fundația cu pricina, doar că, pentru ochii lumii și ai Agenției Naționale de Integritate (care l-a luat la ochi de mai multe ori), a numit pe altcineva la conducere. Oricum, calitatea de membru fondator nu se pierde niciodată, iar dacă nu este ilegal, cel puțin imoral este, ca din funcția pe care o ocupi să desfășori activități în beneficiul direct al altei entități, fie ea și un ONG, adică fără scop patrimonial. Nu cred că e bine ca șeful de la Palat să mute concertele cum vrea el, din ograda instituției publice în curtea Sinagogii.

Câteva afișe care sunt preluate de pe pagina de Facebook a Palatului Culturii și care ne invită la Sinagogă, cum altfel:

              Am mai aflat un lucru important și șocant de-a dreptul, respectiv faptul că artiștii sunt plătiți cu bani cash pe scenă, ca la nuntă pe vremuri când se dau banii la lăutari. Directorul Țărmure Gavrilă plătește fiecăruia în mână suma cuvenită după spectacole, de parcă ar fi banii lui, punând artiștii într-o situație umilitoare de-a dreptul. Sigur că ei nu se plâng, pentru că ar însemna să nu mai fie chemați la Bistrița, unde se plătește destul de bine. Dacă managementul cultural modern promovat de Țărmure Gavrilă presupune plata în mână ca la lăutari, cred că suntem foarte departe de ceea ce ar trebui să fie o instituție culturală.

              Un alt fapt scandalos este situația pianului. De când a ajuns director domnul Țărmure, pianul de la Palatul Culturii nu mai este bun, fapt pentru care concertele au fost mutate la Sinagogă, unde există un pian foarte bun. Apoi, la presiunea publică, s-au alocat prin buget banii necesari achiziționării unui super pian, respectiv 250.000 lei, adică 50.000 euro. O sumă cu care se poate cumpăra un pian profesionist însă banii stau în conturi, pentru că nu are nimeni vreun interes să se cumpere prea repede pianul. De ce? Pentru că pianul nou de la Palatul Culturii ar obliga conducerea să țină spectacolele acolo unde trebuie, adică la Palat. În felul acesta, s-ar reduce evenimentele de la Sinagogă și ghiciți voi cine nu vrea acest lucru. Mai mult, am aflat că de achiziția pianului se ocupă doamna Țărmure și nu vreun angajat de la Palatul Culturii. Să fie vreun comision de luat de acolo? Nu știu. Dar pot întreba.

Răspunsul Primărie Bistrița cu privire la relația celor două entități: totul e legal! Dar moral este?

              Toată această manevră culturală operată de cel mai aprig manager cultural al județului, regiunii și țării, este una care a fost operaționalizată și la fostul loc de muncă, respectiv Centrul Județean de Cultură. Gurile rele spun că încă se mai plătesc oalele sparte pe acolo din vremea lui Ț.

              Acum Bistrița va reveni în mod real în centrul atenției lumii artistice și culturale cu ocazia organizării galelor UNITER, un proiect pe care Radu Afrim l-a adus la Bistrița și cu care se vor lăuda mulți pe Facebook. Să nu uităm că, Radu Afrim a mărturisit la un moment dat că un anumit manager cultural din județ i-a spus că Bistrița nu are public pentru teatru. De la această afirmație și de la intenția Primăriei de a demola Cinematograful 23 August a pornit solicitarea publicului bistrițean de a  reabilita clădirea cinematografului și de a înființa un teatru acolo, peste 3000 de bistrițeni semnând petiția online.

              Nu luați acest articol ca pe un atac la domnul Țărmure Gavrilă, care de bine de rău, a făcut multe lucruri bune pentru viața culturală a orașului. Știu că mulți dintre cititorii mei apreciază corect activitatea lui culturală, însă interesele trebuie să fie separate, fundația e una și instituția e alta. Vreau doar să atrag atenția că Palatul Culturii este în prezent un fel de subordonată a Fundației Societatea de Concerte, ceea ce nu cred că face bine orașului în general și vieții artistice în general. Și mai semnalăm faptul că dacă din 1,2 milioane euro s-au adus circa 2000 de spectatori la Palatul Culturii, investiția este una foarte costisitoare și cu câteva spectacole de valoare (vezi Visul American), s-ar putea face venituri bune, așa cum am arătat. Mai mult, dacă anul 2020 a fost unul cu pierderi pentru Societatea de concerte, anul 2021 a însemnat un reviriment și fundația a înregistrat chiar excedent la finalul anului. Dacă nu curge, pică!      

Într-un articol din Formula AS/2021, care elogiază meritele domnului Țărmure Gavrilă, autorul inteviului punctează de mai multe ori cu un cuvânt aspru, feudă culturală, în asociere cu Bistrița și ce se întâmplă aici. Întrebarea șoc este următoarea: Din ce se compune această veritabilă feudă culturală bistri­țeană pe care o stăpâniți?. Iar domnul Ț răspunde fără jenă și explică cum a cucerit această feudă. Baronul culturii nu se simte ofensat de acest termen de feudă, nici pe departe, el consideră că îi este menit.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%