Cenaclul Flacăra se ține în fiecare an la Năsăud și IICMER nu a reacționat până acum

          Cenaclul Flacăra a fost timp de mulți ani în perioada comunistă un spectacol, show, dar și un fenomen cultural în adevăratul sens al cuvântului pentru că a lansat foarte multe nume care ulterior au devenit cei mai îndrăgiți artiști ai unor generații întregi. Se spune că Cenaclul Flacăra a fost un fenomen al generației în blugi, dar a fost mult mai mult, nu era doar un spectacol adulat de tânăra generație ci era apreciat și de clasa muncitoare și de intelectualii momentului. Apreciat atunci, acum fenomenul este contestat pe motiv că a reprezentat un instrument de propagandă comunistă, deși spectacolul a fost interzis inclusiv de comuniști. La vremea interzicerii cenaclului, Securitatea a considerat că fenomenul este unul periculos pentru că poluează tânăra generație cu valorile occidentale. Acum la 30 de ani de la comunism se ridică temerea că tânăra generație ar putea îmbrățișa valorile promovate de propaganda comunistă prin intermediul cenaclului.

Andrei Păunescu, fiul poetului Adrian Păunescu, a organizat pe plaja de la Corbu un concert Cenaclul Flacăra la care au fost invitați artişti de marcă din muzica folk printre care numărându-se Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Emeric Imre, dar şi membrii Trupei „Totuşi“. 

         Evenimentul a trezit reacția negativă la adresa organizării unui nou Cenaclu Flacăra a lui Daniel Șandru, actualul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. În calitate de Președinte al IICCMER, îi solicit ferm domnului Andrei Păunescu să înceteze organizarea acestei manifestări care, repet, nu este altceva decât o palmă adresată memoriei victimelor unui regim barbar, dar și o modalitate de manipulare a tinerei generații” – a declarat Prof. univ.dr. Daniel Șandru, Președintele IICCMER, într-un comunicat.

          Despre manipularea tinerei generații ar trebui să fim îngrijorați de cultura underground care face apologia consumului de droguri și victime la propriu nu de posibilitatea ca, vezi doamne, tinerii de azi să se molipsească de naționalism, patriotism sau ideologii apuse de mult timp. Să fim serioși, tânăra generație este în extaz (ecstazy) la propriu și la figurat la festivaluri ca SAGA, UNTOLD, HUSTEL și altele unde artiștii mai au puțin și își dau în venă ceva pe scenă. Pe plaja din Mamaia, un artist controversat KILLA FONIC are concerte toată vara și piesele lui le explică tinerilor că este cool să te droghezi. Același artist a fost plătit din bani publici de Primăria Bistrița să susțină o reprezentație la Zilele Bistriței, în condițiile în care toată comunitatea bistrițeană se arată șocată de amploarea fenomenului consumului de droguri din localitate.

          Ce mă întreb eu este de ce acum s-a găsit IICMER să reacționeze?

Cenaclul Flacăra a tot înviat și reînviat de mulți ani încoace cu mai mult sau mai puțin succes dar nu a atins amploarea din perioada comunistă niciodată. De exemplu la Năsăud, orașul academicienilor, Adrian Păunescu are un bust în centrul orașului (inaugurat de oficialități în prezența familiei poetului), iar spectacolele de tip Cenaclul Flacăra s-au ținut aici în fiecare an cu sprijinul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, a Centrului Județean de Cultură BN, a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și a Primăriei Năsăud. Nu s-a sesizat nicio autoritate că ar fi ceva în neregulă cu acest spectacol, care nu e numai pentru nostalgicii comuniști așa cum cred unii. La un spectacol te duci pentru un artist, pentru cântecele lui și actul artistic în sine, pentru că rezonezi cu arta sa și nu pentru convingerile politice sau ideologiile pe care artistul respectiv le îmbrățișează.

          Cenaclul Flacăra a avut în anul 2018 un super turneu național pe care l-au văzut mii de spectatori din toată țara. Turneul a fost organizat la 45 de ani de la lansarea cenaclului și 75 de ani de la nașterea poetului Adrian Păunescu, respectiv în contextul Centenarului Marii Uniri. Concertele din 2018 au fost susținute în toate marile orașe ale țării, inclusiv în București la Sala Palatului, unde evenimentul a fost sold-out cu 4000 de spectatori.

          Interzis în comunism Cenaclul Flacăra este repudiat acum pentru propaganda comunistă

Din 1973 până în 16 iunie 1985, au avut loc 1.615 spectacole de muzică, poezie şi dialog, în faţa a peste şase milioane de spectatori, multe fiind transmise la radio, iar unele filmate. Spectacolele Cenaclului Flacăra au fost interzise în iunie 1985, motivul oficial fiind busculada care a avut loc la stadionul „Petrolul” din Ploieşti în timpul unui spectacol, când o furtună violentă a făcut ca pe arenă să se întrerupă curentul, moment care a produs panică şi haos printre miile de spectatori, provocând multe victime. Numărul real al acestor victime a rămas incert, pentru că presa de la acea vreme a trecut sub tăcere incidentul. Cert a rămas doar faptul că lui Adrian Păunescu i s-a interzis să mai organizeze Cenaclul.

Cenaclul Flacăra este repudiat acum pentru că a fost un instrument de propagandă al regimului comunist fără să se țină cont că în lipsa lui cultura română ar fi fost mai puțin vizibilă în acea perioadă și că multă vreme acest fenomen cultural a fost refugiul pentru mulți tineri artiști care sub protecția lui Adrian Păunescu, un om al regimului, au putut să se manifeste în limitele posibile atunci.

Adevărul este că Adrian Păunescu a devenit atât de cunoscut și de apreciat de marea masă încât regimul lui Ceaușescu l-a considerat un pericol pentru putere și au găsit motivul pentru care să oprească fenomenul.

Regimul comunist a avut în ultimele decenii de existență un mare aparat de propagandă și tot acest aparat se făcea prin cultură, nu exista ramură culturală care să nu fie atinsă de propagandă și să nu devină instrument de manipulare ideologică. Poezia a avut pe deplin elemente de propagandă (nu puteai publica dacă nu aveai ode conducătorului), beletristica la fel, cinematografia și teatrul au fost și ele folosite și atinse de ideologia comunistă. Asta nu îi face mai puțin artiști pe cei care au participat la Cenaclul Flacăra și dovada este că ei au continuat să cânte independent de cenaclu și au performat ulterior cântând multe dintre piesele lansate acolo pe scenă cu Adrian Păunescu.

          Eu eram mic la vremea anilor 80 când Cenaclul Flacăra a devenit o adulație pentru public, dar știu că mulți artiști poate nu aveau șansa să se lanseze dacă acest fenomen nu ar fi existat. De exemplu, în perioada comunistă eram fan al trupei Iris și știu foarte bine că solistul trupei, Cristian Minculescu s-a lansat la Cenaclul Flacăra în cadrul trupei Totuși, în anul 1982 la Sibiu. Aveți aici în link primele piese interpretate de Cristian  (25 de ani) cu trupa Totuși și prezentarea făcută de Adrian Păunescu:  Cristian Minculescu este „cel mai bun cântăreț român de rock! Unul dintre bunii cântăreți de rock ai lumii de azi, prezintă Trupa Totuși (Nicolae Niki Dinescu, 33 ani – tobe, Ioana Păunescu, 16 ani – bass, Andrei Păunescu, 14 ani – chitară, fondator)”.

Printre artiştii care s-au lansat ori au cântat, de-a lungul anilor, în Cenaclul Flacăra se numără: Tudor Gheorghe, Ştefan Hruşcă, Nicu Alifantis, Vasile Şeicaru, Valeriu Sterian, Victor Socaciu, Adrian Ivaniţchi, Dan Chebac, Evandro Rosetti, Florian Pittiş, Anda Călugăreanu, Alexandru Zărnescu, Octavian Bud, Ovidiu Haidu, Doru Stănculescu, Zoia Alecu, Mircea Vintilă, Valeriu Penişoară, Marcela Saftiuc, Adriana Ausch, formaţia Iris, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, Cristian Buică, Mădălina Manole (în grupul Alfa şi Beta, împreună cu Ştefania Ghiţă), Tatiana Stepa, Emeric Imre, Arpad Domokos, Maria Nagy, Laurenţiu Mărgineanu, George Nicolescu, Mircea Vintilă, Ducu Bertzti, Dinu Olăraşu, Nicolae Furdui Iancu, Gil Ioniţă, Ion Hagiu, Ion Zubaşcu, Mircea Bodolan, Mihail Stan, Mircea Florian, Radu Gheorghe, Mihai Napu, grupurile Ecoul (Magda Puskas şi Sorina Bloj) şi Poesis (Marius Baţu şi Eugen Baboi), Cetatea, Canon, Partaj, Totuşi (cu care a cântat și Cristi Minculescu), corurile Preludiu şi SONG, precum şi mulţi alţii.

Cenaclul Flacăra se organizează în fiecare an la Năsăud, județul Bistrița-Năsăud
Bustul lui Adrian Păunescu din orașul Năsăud

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%