Un nou foto-reportaj realizat de saptamana.online împreună cu Foto-Marco Gered Zsolt, de această dată la Teaca, la Biserica Evanghelică, găsiți mai jos imagini inedite cu un monument istoric foarte important din județul Bistrița-Năsăud.
Biserica Evanghelică din Teaca, monument istoric de clasă A (cod LMI BN-I-s-A-01278), datată în secolul XIV – XV, se află situată în zona centrală a localităţii, pe malul stâng al văii Dipşa. Biserica este o bazilică: trei nave, cor alcătuit din dintr-o travee pătrată şi o absidă poligonală. Pe faţada de vest se ridică un turn clopotniţă masiv. La exterior prezintă contraforturi. Sacristia se află pe latura nordică a corului. Cimitirul este amenajat în jurul bisericii, mormintele fiind concentrate pe latura de sud. Biserica a fost înconjurată de un zid de incintă. Biserica evanghelică din Teaca conservă cele mai importante elemente de arhitectură care o definesc ca o importantă realizare a arhitecturii gotice în acest spațiu, transformată ulterior prin intervenții în stil baroc.
La fel ca în alte localități ale Transilvaniei și județului Bistrița-Năsăud, la Teaca exodul sașilor de după al doilea război mondial, apoi migrația controlată de comuniști, a condus la diminuarea până aproape de dispariție a acestei comunități, în prezent fiind doar câteva familii de sași. Inevitabil, aceștia nu au mai putut întreține biserica și ea a intrat într-un proces de degradare continuă. În anii 1997-1998, printr-un proiect al Ministerului Culturii s-a intervenit pentru punerea în siguranță a bisericii din Teaca, însă localnicii susțin că prin acel proiect s-a distrus mai mult decât s-a protejat. Ultima dată s-a ținut o slujbă în biserică în anul 1997, de atunci cu începerea șantierului nu s-au mai putut ține slujbe. O altă intervenție s-a realizat în anii 2000, în urma unei donații de 50 de mii de euro de la un cetățean din Canada. În urma lucrărilor din acea perioadă balcoanele laterale au fost demontate, orga a fost descompletată, au fost realizate câteva sprijiniri în interior, iar apoi nu s-a mai făcut nimic.
Primăria comunei Teaca, deși este una cu resurse financiare destul de bune, nu s-a implicat și nu s-a preocupat de soarta celui mai important monument istoric din comună. În urmă cu doi ani, primăria a realizat niște lucrări la parcul de incintă al bisericii și a construit un zid de bolțari în locul zidului de apărare care înconjura pe vremuri biserica, în urma sesizărilor gardul de bolțari a fost desființat pe câțiva metri și înlocuit cu un zid din piatră naturală pe o porțiune doar, însă restul gardului de bolțari a rămas la fel și acum. Există indicii însă că Biserica Evanghelică din Teaca are perspective de a fi restaurată întrucât Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a cerut imobilul în administrarea sa tocmai pentru a identifica sursele de finanțare necesare pentru restaurarea sa.
Am avut bucuria de-a putea vizita biserica prin grija doamnei Mihalci Lianne care ne-a povestit despre farmecul de altădată al acestui edificiu impozant, despre comunitate și obiceiuri sau tradiții interesante, cu multă amărăciune în glas pentru că lucrurile nu mai sunt așa cum erau. Sașii sunt foarte puțini rămași la Teaca, fiind în jur de 17 enoriași plătitori, dar nu toți stau în Teaca. Recent a murit și clopotarul care mai trăgea clopotele bisericii la slujbele pe care enoriașii le țin odată pe lună în Casa Parohială din localitate.
sursa foto: Foto Marco Gered Zsolt
Ca o curiozitate, la Teaca, în biserică se mai păstrează încă un pietroi rotund, sculptat cu în chip de om (bărbat), care era folosit pentru a pedepsi fetele nemăritate care erau necinstite. Astfel, pe vremuri, dacă o fată avea relații înainte de căsătorie, respectiv își pierdea virginitatea înainte de căsătorie, era obligată timp de câteva săptămâni la rând să stea la slujbă Duminica în fața bisericii cu acel pietroi legat de gât. În acest fel, prin umilirea publică în fața comunității, fetele își recunoșteau păcatul și erau reprimite în comunitate după ispășirea pedepsei.
sursa foto: Foto Marco Gered Zsolt
Biserica adăpostește încă suflete în interior pentru că acolo și-au făcut refugiu mulți porumbei dar și câinele clopotarului. Se spune că acest câine e prezent în fața ușii bisericii în fiecare dimineață la ora 8, așteptându-și stăpânul, care însă nu mai vine.
Pentru că am avut cu noi pe cineva care știe cum se trag clopotele (este o tradiție și asta) am fost lăsați să tragem clopotele din biserică pentru că era și o zi de sărbătoare. Cântecul clopotelor parcă a însuflețit toată biserica și mă gândeam că poate cu o rugăciune putem contribui și noi. Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a inițiat anul acesta demersuri pentru preluarea în administrare a bisericii din Teaca în perspectiva identificării de fonduri pentru restaurarea ei și reintegrarea în circuitul turistic. Doamne ajută!
sursa foto: Foto Marco Gered Zsolt
Studii și cercetări
Cercetările arheologice la Biserica evanghelică din Teaca s-au desfăşurat în octombrie-noiembrie 1997, ca parte componentă a programului de investigaţii derulat în vederea întocmirii proiectului de restaurare a monumentului. Planul de săpătură, stabilit împreună cu echipa de proiectare, include 19 secţiuni, din care 13 în exterior şi 5 în interior.
Planimetric, biserica din Teaca este o bazilică cu cor pătrat şi absida închisă în trei laturi dintr-un octogon, turn în faţada de vest şi o sacristie pe latura de nord a corului; navele laterale sunt despărţite de nava centrală prin câte trei stâlpi pe care se descarcă arcele „en panier” ale tribunelor şi arcele ogivale ale colateralelor. În exterior este prevăzută cu mai multe contraforturi.
Cercetările arheologice au stabilit următoarea evoluţie a monumentului:
– etapa I: bazilica împreună cu sacristia, inclusiv contraforturile. Faţada de vest a navei centrale era marcată printr-un rezalit care conţinea probabil portalul, în prelungirea căruia s-a construit ulterior turnul. Din punct de vedere cronologic această etapă se situează în jurul anului 1400. Nu s-au identificat urme de construcţii anterioare, ceea ce confirmă informaţia transmisă de tradiţia orală conform căreia prima biserică a coloniştilor saşi s-a aflat pe un alt amplasament.
– etapa II: adosarea turnului de vest; relaţiile stratigrafice indică faptul că edificarea turnului a avut loc la puţină vreme după construirea bazilicii, probabil spre mijlocul sec. XV.
– etapa III: construirea unui zid de incintă cu traseu oval, la 10-11 m distanţă de biserică, în cursul sec. XVI. Nu este exclus ca în partea de vest incinta să fi fost prevăzută cu un turn, dar această zonă nu se poate investiga din cauza şoselei.
– etapa IV: demolarea zidului de incintă (sec. XVIII) şi refacerea absidei altarului, respectându-se traseul vechilor fundaţii (sec. XX).
Bazilica a fost construită din piatră de râu de dimensiuni mici şi medii, legată cu mortar hidraulic foarte dur; limita dintre fundaţie şi elevaţie este marcată printr-un decros exterior îngust, iar adâncimea fundaţiilor faţă de nivelul de călcare din prima etapă a fost de aproximativ 1,40 m. Stâlpii care despart navele sunt aşezaţi pe fundaţii independente. Cea mai veche urmă de amenajare a nivelului de călcare interior este o pardoseală din cărămidă de formă pătrată, aşezată pe un pat subţire de mortar, mai ridicată în altar faţă de nave cu 0,25 m.
În jurul bisericii s-a dezvoltat, după construirea incintei, un cimitir din care au fost cercetate 65 de morminte; inventarul acestora se rezumă la câteva inele simple, atipice. Înmormântările au încetat după demolarea zidului.
Câteva consideraţii asupra cercetărilor de arhitectură de la Teaca – jud. Bistriţa-Năsăud, arh. Şerban Popescu-Dolj
Sondajele de parament efectuate la exteriorul şi interiorul monumentului, au relevat faptul că biserica a fost de la început concepută pe un plan basilical – cu trei nave – cor şi sacristie, turnul de pe latura de vest fiind ridicat ulterior (rezultate confirmate şi de cercetările arheologice).
Deşi începută pe un plan de factură romanică, în elevaţie sistemul adoptat a fost cel gotic, atât pentru arcadele interioare (în arc frânt), a formei arcului triumfal, cât şi pentru forma şi tratarea golurilor de ferestre şi uşi. Bineînţeles, tot de factură gotică este şi partea inferioară a turnului vestic.
O trăsătură aparte o constituie modalitatea de iluminare a navei. Nava centrală are câte trei ferestre pe fiecare latură lungă, care nu corespund şirurilor de câte patru arcade ce o desparte de navele laterale, iar navele laterale au avut doar câte o fereastră originară pe fiecare latură şi anume în traversa estică.
Transformările ulterioare cunoscute din literatura de specialitate – boltirea navei centrale, crearea tribunelor laterale, dărâmarea şi reconstruirea jumătăţii estice a corului precum şi supraînălţarea turnului – au fost confirmate de cercetările de parament.
Sursa informațiilor: CIMEC
