Sfârșitul Vacanței: 9,5% dintre elevii de 16 ani, au consumat droguri cel puțin odată.

La nivel național în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții, conform metodologiei internaționale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5%, în timp ce, consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi. Aceasta este numai una din concluziile celui mai recent studiu publicat de Agenția Națională Antidrog din România.

Traficul și consumul de droguri este în continuă creștere în România atât conform statisticilor oficiale dar și potrivit percepției publice în legătură cu fenomenul. Majoritar în țara noastră se consumă cannabis sau marijuana, un drog la fel de nociv ca oricare altul, dar care beneficiază de un marketing agresiv în rândul consumatorilor sau potențialilor consumatori prin faptul că este prezentat ca un drog de relaxare, care ar fi folosit cu succes în diverse cercetări (fără rezultate certe privind efectele sale medicale) foarte facil de consumat și de procurat, dar mai ales prin faptul că în multe țări cannabisul este vândut legal în magazine specializate.

Pe de o parte, dezincriminarea cannabisului în tările din occident s-a făcut tocmai pentru a reduce oferta ilegală și veniturile grupărilor de trafic de droguri, întrucât acesta este cel mai popular drog. Decizia dezincriminării nu are vreo legătură cu efectele benefice ale drogului, dimpotrivă există studii aprofundate care arată efectele nocive ale consumului de marijuana pe termen mediu și lung, afectând în primul rând cortexul central, adică sistemul nervos. Apetența tinerilor pentru droguri de relaxare le face cu atât mai periculoase pentru că afectează dezvoltarea acestora tocmai la vârsta la care adolescenții trec printr-o perioadă de transformări foarte complexă atât fizic cât și psihic.

Vedeți aici în video care sunt efectele consumului de droguri asupra creierului https://youtu.be/DaifOWSKjdA

Situația la nivel european – 22 de milioane de europeni au consumat cannabis în ultimul an

Evaluarea generală, prezentată în Raportul European privind drogurile (ediția 2022)  arată că disponibilitatea și consumul de droguri rămân la un nivel ridicat în întreaga Uniune Europeană, cu toate că există diferențe considerabile între țări. Se estimează că aproximativ 83,4 milioane de adulți (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29 %, au consumat vreodată un drog ilegal, mai mulți bărbați (50,5 milioane) decât femei (33 de milioane) raportând consumul.

Canabisul rămâne substanța cel mai consumată, peste 22 de milioane de adulți europeni raportând consumul acestei substanțe în ultimul an. Drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent. Se estimează că, în ultimul an, 3,5 milioane de adulți au consumat cocaină, 2,6 milioane au consumat MDMA și 2 milioane au consumat amfetamine. Aproximativ 1 milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an. Deși prevalența consumului este mai mică în cazul consumului de opioide decât în cazul altor droguri, opioidele au în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri. Acest lucru este ilustrat de prezența opioidelor, adesea în combinație cu alte substanțe, care au fost identificate în aproximativ trei sferturi din supradozele fatale raportate în Uniunea Europeană pentru 2020. Este important de reținut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanțe. De asemenea, vedem o complexitate considerabil mai mare a modelelor de consum de droguri, în care medicamentele, noile substanțe psihoactive necontrolate și substanțele cum ar fi ketamina și GBL/GHB sunt asociate în prezent cu probleme legate de droguri în unele țări sau în cadrul unor grupuri. Această complexitate se reflectă într-o recunoaștere din ce în ce mai mare a faptului că consumul de droguri este corelat cu o gamă largă a celor mai presante probleme sociale și de sănătate din prezent sau complică răspunsul la acestea. Printre aceste probleme se numără problemele de sănătate mintală și vătămările corporale, lipsa unui adăpost, infracționalitatea în rândul tinerilor și exploatarea persoanelor și a comunităților vulnerabile.

Unele state membre ale UE elaborează politici referitoare la canabisul recreativ. În decembrie 2021, Malta a legiferat cultivarea la domiciliu și consumul de canabis în scop privat, alături de cluburi comunale de creștere fără scop lucrativ, în scop recreativ. Luxemburgul intenționează să permită cultivarea la domiciliu, în timp ce în Germania și în Elveția, care nu este membru UE, se discută despre posibilitatea de a institui sisteme care să permită vânzarea legală de canabis pentru consum recreativ. În plus, Țările de Jos testează un model pentru un lanț închis de aprovizionare cu canabis pentru cafenelele în care se consumă canabis. Pentru a proteja sănătatea publică, impactul oricărei modificări normative în acest domeniu trebuie monitorizat cu atenție, iar pentru aceasta sunt necesare date de referință solide care să sprijine monitorizarea și evaluarea continuă.

În prezent, majoritatea țărilor UE permit consumul medical de canabis sau de canabinoizi sub o anumită formă. Cu toate acestea, abordările naționale variază considerabil în ceea ce privește produsele permise și cadrele de reglementare utilizate. În prezent, marile companii care cresc și vând canabis în Canada cultivă și în Europa și furnizează medicamente pe bază de canabis în unele state membre ale UE. Un sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană în 2022 a arătat că șapte din zece respondenți consideră că canabisul ar trebui să fie disponibil pentru consum medical.

Sunt necesare informații suplimentare pentru a evalua temeinic posibilele efecte nocive sau beneficii ale produselor din canabis cu conținut scăzut de THC. S-au exprimat îngrijorări cu privire la cât de solide sunt dovezile care susțin pretinsele beneficii pentru sănătate, problemele legate de controlul calității, limitele de siguranță corespunzătoare și dificultățile de măsurare a dozelor. Este posibil ca mediul politic complex și zona gri percepută în jurul legalității și promovării acestor produse să fi facilitat expansiunea rapidă a acestei piețe. Pentru a înțelege aceste evoluții și implicațiile pe care le-ar putea avea la nivel european, sunt necesare o monitorizare standardizată a disponibilității și a prevalenței consumului de produse pe bază de canabis și studii transnaționale.

Situația din România, cât de aproape suntem de cifrele din Europa

Raportul național privind situația drogurilor – 2021 din România arată că 10,7% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puțin un tip de drog ilicit de-a lungul vieții, în timp ce, 6% dintre ei au consumat și în ultimul an, iar 3,9% au consumat și în ultima lună. Față de studiul anterior, se observă creșteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creștere este de 2,2 ori.

În rândul populației cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, valorile înregistrate pentru cele trei tipuri de consum sunt mai mari față de cele observate în rândul populației generale, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții fiind observat la 16,9% dintre aceștia, consumul în ultimul an la 10% dintre ei, iar consumul în ultima lună la 6,6%. Față de studiul anterior, și în cazul acestui grup populațional, se observă creșteri pentru toate cele trei tipuri de consum, însă cea mai importantă este în cazul consumului din ultima lună, a cărui rată de creștere este de 1,4 ori.

La nivel național în rândul elevilor de 16 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieții, conform metodologiei internaționale a studiului ESPAD 2019, este de 9,5% , în timp ce, consumul oricărui tip de drog ilicit în ultimul an a fost declarat de 9% dintre elevi. Deși, față de studiul anterior din anul 2015, se observă o scădere cu 12% a proporției celor care declară consumul oricărui tip de drog de-a lungul vieții, valorile foarte apropiate ale celor două tipuri de consum indică o rată crescută a celor care, după un consum experimental de droguri, aleg să continue acest tip de comportament.

Dintre concluziile rezultate din analiza datelor GPS 2019, se evidențiază următoarele:

  • consumul de noi substanțe psihoactive înregistrează o creștere alarmantă în timp ce se observă o încetinire a ritmului de creștere a consumului pentru restul drogurilor ilicite, atât în rândul populației generale, cât și al celei tinere.
  • cele mai mari rate de consum se observă în rândul populației tinere (15-34 ani).
  • diferențele de tendință în ceea ce privește consumul oricărui drog ilicit, înregistrate în rândul populației generale, respectiv al populației tinere, pot fi explicate prin revigorarea interesului pentru noile substanțe psihoactive, dar și prin evoluția consumului de canabis, care își continuă tendința ascendentă.
  • valorile relativ apropiate ale consumului din ultimul an, respectiv din ultima lună arată o menținere în planul consumului a celor care a avut acest tip de comportament în ultimul an, ceea ce reprezintă instalarea unei anumite dependențe.
  • ritmurile de creștere mai mari în ceea ce privește consumul din ultima lună, observate pentru majoritatea drogurilor ilicite, pot fi explicate pe de o parte prin menținerea comportamentului de consum în ultima lună (ceea ce poate indica instalarea adicției), dar, totodată, pot fi rezultatul apariției unui nou val de consumatori.
  • adolescenta este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive (12 ani).
  • din categoria drogurilor licite, în rândul tuturor grupurilor populaționale considerate în analiză, cel mai consumat este alcoolul. Ratele de consum înregistrate în rândul adolescenților de 16 ani sunt uneori mai mari decât cele observate în rândul populației generale, respectiv în rândul tinerilor (exemplu: consumul de alcool din ultima lună). Literatura de specialitate indică, în acest caz, o probabilitate mai mare de a iniția consumul de droguri ilicite, prin asociere cu consumul de droguri licite.

Cum stăm cu legislația?

România are o legislație destul de perimată în domeniul drogurilor, spre exemplu conform legilor din România dacă o persoană este prinsă pe stradă cu droguri asupra ei nu poate fi incriminată, decât dacă este prinsă în flagrant în timp ce face o tranzacție cu droguri. Astfel, potrivit unei decizii din 2018 (Decizia nr.10 din 12 septembrie 2018) a Înaltei Curți de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 “procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie o operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ în ipoteza în care este efectuată în cadrul unei activități de import, export ori intermediere de produse. Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu, efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operațiune cu produse în sensul art. 2 lit. b) din Legea nr. 194/2011 și nu intră sub incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) din același act normativ.”

Practica judiciară arată că traficanții care sunt prinși în timpul unei tranzacții pe stradă riscă maxim trei ani de închisoare, însă dacă sunt la prima faptă, judecătorii consideră că nu este o faptă gravă și amână executarea pedepsei, în cazul în care dau o sentință care să prevadă o astfel de pedeapsă privativă de libertate. Mai mult, dealerii din stradă nu au asupra lor cantități mari de droguri iar la intervenția poliției ei se declară consumatori și susțin că drogurile găsite asupra lor sunt pentru consumul propriu. Astfel, inclusiv dealerii de droguri beneficiază de clemența legii în privința consumatorilor. E adevărat că pentru un consumator, chiar și ocazional, dacă ajunge în sistemul penitenciar nu are o perspectivă prea bună, mai ales un tânăr rătăcit pe aceste drumuri, dar trebuie să existe pârghiile legale ca dealerii de droguri să nu beneficieze de această portiță legală.

În prezent se află în Parlamentul României un proiect de lege care își propune să actualizeze legislația în materia traficului și consumului de droguri. Proiectul este unul foarte succint (trei articole) care de fapt crește doar pedepsele aplicate, fără a întări capacitatea instituțiilor de a combate traficul prin măsuri legislative noi.  

Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emoțional, socio-profesional și spiritual. De aceea consider că înăsprirea legislației în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanți de droguri, este absolut necesară” – așa își motivează deputații PNL Ioan Cupșa și Laurențiu Dan Leoreanu propunerea legislativă care crește pedepsele pentru toate operațiunile cu droguri, inclusiv pentru deținere în vederea consumului. 

Proiectul a trecut de Senat și este înregistrat la Camera Deputaților, for decizional, pentru dezbatere. Pe document și-au pus semnătura alți 14 parlamentari liberali, printre care și Raluca Turcan, Sebastian Burduja sau Florin Roman. 

Propunerea de modificare a legii nu presupune altceva decât pedepse mai mari cu închisoarea pentru trafic de droguri, consum, dar și pentru tolerarea consumului ilicit, de exemplu, prin punerea la dispoziție a unei locuințe sau tolerarea consumului într-un anumit loc. Ar urma să dispară amenda penală pentru consumatori, dacă sunt prinși cu o cantitate mică și să fie înlocuită direct cu închisoarea. 

Cu alte cuvinte, orice persoană prinsă cu orice cantitate de substanță încadrată ca drog de risc, precum canabisul, ar putea fi pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani. Dacă este vorba de un drog de mare risc, precum heroină, cocaină sau ecstasy sau așa numitele „etnobotanice”, atunci pedeapsa cu închisoarea ar urma să fie cuprinsă între 2 și 7 ani. Punerea la dispoziție cu bună știință a unui loc în vederea consumului s-ar pedepsi cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi. 

Proiectul este încă în dezbatere la diverse comisii din Camera Deputaților care urmează să transmită avizul lor până pe data de 14 septembrie 2022.

Alte partide militează pentru legalizarea drogurilor așa zis ușoare (cannabis), respectiv Dan Barna/USR s-a pronunțat în favoarea legalizării acestui tip de substanțe.

Ce se întâmplă în viața reală? Cât de ușor se procură drogurile și instrumentele pentru consum?

Din discuțiile cu reprezentanți ai instituțiile specializate în combaterea traficului, dar și cu tineri de diverse vârste am observat o disponibilitate crescută a ofertei de droguri atât în mediul urban cât și în rural. Cele mai frecvente sunt cannabisul și psihoactivele iar prețul acestora le face foarte atractive și ușor de procurat. Disponibilitatea ridicată a drogurilor recreaționale face ca tinerii să consume aceste substanțe în mod regulat aproape în fiecare sfârșit de săptămână, devenind un obicei ca la petreceri sau în cluburi să se consume ceva. Apoi intervine adicția ușor și consumul se face tot mai frecvent.

În România, pe site-uri renumite cum este Emag se pot achiziționa la liber instrumentele necesare consumului de cannabis, chiar în ofertele premium emag genius, de exemplu. Astfel, există o ofertă foarte diversificată de grindere care chipurile sunt pentru mărunțit tutunul, însă și design-ul acestora spune că sunt pentru cannabis (vedeți pozele). Apoi, dacă vrei să cumperi pipe de sticlă pentru consum găsești tot pe emag pagini întregi de produse (61 de pipe). Oferta de bong-uri este una foarte generoasă, pe emag găsești 157 de tipuri de bong. Dacă nu știați toate aceste ustensile se folosesc la consumul de cannabis în diverse moduri. Sigur că multe le găsiți și la magazinele care vând produse din tutun și la colțul străzii, comercializarea lor fiind neîngrădită de lege. Aceste instrumente sunt descrise oficial ca fiind pentru consumul de tutun, dar în realitate nu ai ce face cu ele dacă fumezi tutun, ele sunt special destinate consumului de cannabis și o știe asta și un copil de 12-13 ani.  

Semințe și ulei de canabis la liber

În România nu este restricționat comerțul cu semințe de cannabis care se poate face inclusiv online, adică oricine poate să comande semințele de pe internet și să își crească o plantă sau mai multe în casă. Atenție, cultivarea cannabisului este pedepsită de lege, nu însă și comerțul cu semințe și ulei de cannabis pe care le găsim la liber pe diverse site-uri. Site-urile care vând astfel de produse au și articole care învață persoanele interesate cum se cultivă planta, cum se îngrijește și când se recoltează mugurii.

Acest articol face parte din campania Bistrița spune NU drogurilor!, proiect realizat cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

1 thought on “Sfârșitul Vacanței: 9,5% dintre elevii de 16 ani, au consumat droguri cel puțin odată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%%footer%%