articol publicat pentru presshub.ro
Curtea de Conturi a României nu a realizat controlul subvențiilor acordate partidelor politice pe anul 2021, dar nici nu are planificate misiuni de audit la partide în anul 2022, potrivit unui răspuns oferit de instituție.
Legea de funcționare a Curții de Conturi stipulează că instituția are autonomie în stabilirea programului său de activitate, iar printre atribuțiile de control se numără și subvențiile acordate de stat. Instituția nu a explicat din ce cauză nu s-au realizat activități de control pe subvențiile din 2021.
Am solicitat Curții de Conturi să facă publice „situații detaliate (nume firmă, CUI, cuantum al plăților) cu privire la firmele care au încasat bani publici pentru propagandă politică din partea Partidului Social Democrat în anul 2021 și în semestrul I 2022”, cu mențiunea că formațiunea politică „refuză să facă publice plățile efectuate către firmele care administrează trusturi de presă”.
Citește și: VIDEO Recorder, Prețul tăcerii: Cum cumpără partidele liniștea în presă
Primul control, abia în 2023
„Curtea de Conturi exercită controlul ex-post asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, activitate care se realizează după încheierea exercițiului financiar, în cazul de față în anul 2022 pentru exercițiul bugetar 2021 și în anul 2023 pentru exercițiul bugetar 2022.
Prin urmare, vă informăm că instituția noastră nu vă poate transmite informațiile solicitate, întrucât potrivit Programului de activitate pe anul 2022, controlul modului de utilizare a fondurilor publice acordate partidelor politice în anul 2021 (sub forma subvențiilor de la bugetul de stat) nu a fost efectuat până la data prezentei.
În ceea ce privește misiunile de audit aferente exercițiului bugetar al anului 2022, vă informăm că acestea vor fi cuprinse în Programul de activitate pe anul 2023, care urmează să fie elaborat și supus aprobării Plenului Curții de Conturi până la finalul anului curent”.
Din datele statistice raportate la Autoritatea Electorală Permanentă de către partidele politice rezultă că marile partide PSD și PNL alocă peste 70% din buget pentru presă și propagandă, respectiv numai 30% din fondurile de la stat sunt destinate funcționării acestora.
Citește și: Partidul, banii noștri, propaganda lor
Ce atribuții are Curtea de Conturi pentru verificarea subvențiilor acordate partidelor?
Curtea de Conturi a României are competențe legale pentru verificarea modului de „utilizare a alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale”.
Aceste prevederi coroborate cu cele din Legea 334/2006 privind finanțarea partidelor politice (actualizată) stabilesc cadrul legal în baza căruia Curtea de Conturi poate verifica modul de cheltuire a banilor publici alocați de stat pentru partidele politice.
Astfel, Legea 334/2006 (actualizată) la capitolul Controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, art. 42 prevede că (1) Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale.(2) Controlul privind subvențiile de la bugetul de stat va fi efectuat și de Curtea de Conturi, conform dispozițiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cu alte cuvinte, deși Curtea de Conturi are atribuții și competențe de verificare a modului de cheltuire a subvențiilor acordate partidelor politice, această instituție nu și-a mai exercitat atribuțiile pe acest segment de foarte mult timp (anii 2004/2005).
Răspunsul Curții de Conturi îl vedeți integral aici.
Cine conduce Curtea de Conturi a României
Președintele Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc, a fost decorat în septembrie de președintele României, Klaus Iohannis, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, potrivit decretului prezidențial semnat pe 8 septembrie.
Busuioc Mihai a fost promovat la nivel înalt în politică de Liviu Dragnea, fiind secretar general în guvernul Grindeanu la momentul OUG 13, numele lui apare în legătură cu afacerea Belina și în mai multe acte depuse la Parchetul General.
Vicepreședinte al Curții de Conturi este Sârbu Ilie, fost senator PSD, ex-ministru al agriculturii, cunoscut ca socrul lui Victor Ponta. Născut în Obreja, Caraș-Severin, în anul 1950, la 72 de ani, Ilie Sârbu este unul dintre decizionalii importanți de la Curtea de Conturi, instituție condusă mulți ani de Văcăroiu Nicolae, fostul premier PSD. Așadar Curtea de Conturi are în istoria sa recentă nume grele de la vârful PSD.
Al doilea vicepreședinte este Vasile Cosmin Nicula, fost senator și deputat PSD de Hunedoara, numit în funcție din 2014. Acesta și-a făcut și doctoratul la ASE în perioada 2017-2021, dar are și studii de securitate la UNAp, Colegiul Național de Apărare (2006).
