„Nu poți ști niciodată ce rezultat vor avea acțiunile tale, dar dacă nu faci nimic, nu vei avea niciun rezultat.” Mahatma Gandhi

EXCLUSIV: Poliția Română raportează numai 97 de infracțiuni privitoare la monumente istorice

       

În ultimii ani se constată tot mai des degradarea monumentelor incluse în patrimoniul cultural național și în Lista Monumentelor Istorice atât ca urmare a intervențiilor neautorizate dar și ca efect al lipsei de preocupare pentru întreținerea lor. Deși există legislație care să sancționeze aceste fapte și situații, prevederile legale sunt în general ignorate de autoritățile de aplicare a legii. Chiar și în situațiile în care se fac sesizări penale, cauzele respective trenează și nu ajung decât foarte rar în instanțe.

Conform Legii nr.50/1991 sunt considerate infracțiuni: a) executarea fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor care privesc monumente istorice, cu excepţiile prevăzute de lege; b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii; c) întocmirea ori semnarea documentaţiilor tehnice – D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, precum şi a proiectelor tehnice şi a documentaţiilor de execuţie, pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diplomă universitară, în condiţiile prevăzute de lege.

Am văzut că Ministerul Public nu poate furniza date statistice exacte privind numărul infracțiunilor la adresa patrimoniului cultural lucruri despre care am scris aici.

Pentru că suntem consecvenți am solicitat date oficiale și de la Poliția Română care ne-a comunicat oficial că:

  ” În urma verificărilor efectuate la structurile de specialitate din cadrul Poliției Române a rezultat faptul că, în anul 2022, la nivel național, au fost sesizate 1.162 de infracțiuni prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.

De asemenea, în 286 de cazuri a fost începută urmărirea penală împotriva suspecților, au fost soluționate 285 de infracțiuni și 14 au fost înaintate la procuror cu propunere de declinare a competenței.

Menționăm că majoritatea sesizărilor privind infracțiunile referitoare la monumentele istorice și zonele de protecție a acestora au fost constatate ca urmare a sesizărilor din oficiu, întocmite de organele de cercetare ale poliției judiciare sau a autorităților locale.

În anul 2022, la nivel național, au fost constatate 97 de infracțiuni privitoare la monumentele istorice și zonele de protecție a acestora, în care s-a început urmărirea penală.

În privința soluțiilor propuse de organele de cercetare ale poliției judiciare, acestea respectă prevederile Codului Penal și sunt supuse confirmării procurorilor care supraveghează respectivele cauze penale, în toate cazurile fiind analizate și cercetate  atât modalitatea de comitere a faptei, cât și amploarea distrugerii.”

Ce concluzii putem trage din aceste date?

În primul rând este de remarcat faptul că 97 de infracțiuni privind monumentele istorice este foarte puțin raportat la numărul monumentelor istorice, dar și la starea de degradare în care se află ele și pe care o constatăm cu ochiul liber când vizităm România. Apoi, este relevant că sesizările au venit în general de la autorități, ceea ce înseamnă că publicul, cetățenii, nu reacționează la agresiunea la adresa patrimoniului istoric, deși există multe asociații care își desfășoară activitatea în domeniu nu există o apetență în a face demersuri pentru sancționarea celor vinovați de aceste infracțiuni. Poate că acest lucru vine și din faptul că voluntarii au constatat și ei că sesizările penale nu au finalitate pentru că majoritatea procurorilor apreciază că aceste fapte nu au pericol social.

Concluzia noastră este că, deși există reglementări speciale care ar trebui să protejeze patrimoniul cultural național, aceste reglementări nu se aplică întocmai și nici activitatea de sancționare a infracțiunilor nu are forța și amploarea de a schimba percepția publicului privind patrimoniul. Oamenii consideră că restricțiile la regimul construcțiilor care privesc patrimoniul sunt exagerate și că dacă schimbă geamuri, uși, izolează cu polistiren, modifică acoperișuri este o intervenție utilă și necesară. Din păcate tot mai multe clădiri istorice sunt agresate de astfel de intervenții. Pe de altă parte, sunt multe clădiri lăsate în paragină și neîntreținute tocmai ca acestea să ajungă numai bune de demolat și de construit altceva. Chiar dacă există o legislație relativ bună pe acest domeniu, modul de aplicare a prevederilor legale lasă mult de dorit.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.