„Cu ocazia Zilei Jandarmeriei Române, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Gelu-Voievod” Bistrița-Năsăud, a avut loc un ceremonial militar și activitatea de avansare în grad a unor cadre. Un număr de 12 jandarmi (3 ofițeri și 9 subofițeri) au fost avansați în grad, înaintea expirării stagiului minim. De asemenea, cu această ocazie inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean „Gelu-Voievod” Bistrița-Năsăud – colonel Furnea Florin, a prezentat și un istoric al armei, de la înființare, până în prezent. Le dorim colegilor care au fost avansați astăzi, mult succes în activitate!” se arată într-un comunicat de presă.
La mulți ani, jandarmi! La mulți ani, Jandarmeria Română!
Scurt istoric al Jandarmeriei Române la 173 de ani de la înființare
Momentul care marchează întemeierea Jandarmeriei Române este 3 aprilie 1850 când, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hotărârea Divanului obştesc, semnând Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi. Prin această lege, s-a dat statutul juridic armei Jandarmeriei şi s-au stabilit principiile de organizare şi funcţionare.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supusă unui amplu proces de modernizare ca de altfel toate instituţiile statului naţional modern român. Apoi, prin Legea de organizare a puterii armate în România din noiembrie 1864, Jandarmeria este organizată pe principii noi, scoasă de sub administraţia Ministerului de Interne şi subordonată direct Ministerului de Război ca element permanent al armatei.
Perioada 1866-1867 se caracterizează prin transformări în sistemul de apărare a ţării, în anii 1868, 1872, 1874 şi 1877 avînd drept rezultat modernizarea şi pregătirea armatei române care prin strălucite fapte de arme, în Războiul de Independenţă al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie, consfinţind independenţa.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului şi organizării Jandarmeriei i-a revenit lui Lascăr Catargiu, care a elaborate şi prezentat Parlamentului în anul 1893, Legea pentru organizarea Jandarmeriei Rurale.
Primul Război Mondial a oferit României prilejul să recurgă la mijloacele sale politico-militare pentru reîntregirea hotarelor fireşti, iar dintre componentele Sistemului Militar Naţional care s-au angajat fără reţinere să servească Drapelul Tricolor, s-a aflat şi Jandarmeria. Înfăptuirea României Mari a inaugurat în viaţa societăţii noastre şi a statului un amplu proces de remodelare a structurilor existente înainte de Primul Război Mondial, inclusiv a celor destinate menţinerii şi apărării ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei legi moderne şi complete de organizare a Jandarmeriei Rurale.
După intrarea României în al Doilea Război Mondial în iunie 1941, trupele de jandarmi au primit misiuni specifice pentru starea respectivă: combaterea acţiunilor teroriste, paza unor obiective economice importante, întărirea misiunilor de ordine internă, contracararea acţiunilor de desant, etc.
Transformarea societăţii româneşti inaugurată prin revoluţia din 1989 şi reaşezarea instituţiilor de stat pe temelii democratice de dreptau favorizat în mod decisiv atât remodelarea instituţiei Jandarmeriei cât şi elaborarea unei concepţii noi cu privire la locul şi rolul forţelor de ordine internăla sfârşitul sec. XX şi începutul sec. XXI.
Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea legii nr. 116 din iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera că s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Armei noastre iar pe plan mai larg al stabilizării României pe coordonatele statului de drept.
Odată cu acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Poliţiilor şi Jandarmeriilor Europene şi Mediteraneene cu statut militar, Arma noastră capătă vocaţie europeană, iar misiunile îndeplinite peste hotare, sunt cea mai palpabilă dovadă a profesionalismului jandarmilor, instruiţi şi educaţi să fie furnizori, garanţi, apărători ai liniştii şi ordinii de drept.
În prezent avem Legea 550 din 2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, care se doreşte a fi o lege adaptată normelor juridice europene în domeniu şi realităţilor societăţii româneşti.
Istoricul Jandarmeriei române în judeţul Bistriţa-Năsăud
Încă din anul 1923 existau posturi de jandarmi în cele mai reprezentantive localităţi din judeţul Bistriţa-Năsăud printre care unul şi la Tihuţa.
Cu incepere de la 20 mai 1929, se înfiinţa Legiunea de Jandarmi Rurali Năsăud cu reşedinţa în Bistriţa, ce cuprindea 5 secţii şi 28 posturi. Dintre acestea făceau parte mai multe secţii situate la: Lechinţa, Năsăud, Şieu, Rodna dar şi Secţia de Jandarmi Bârgău (reşedinţa: Prundu Bârgăului) cu posturile: Prundu Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Tihuţa, Iad (Livezile) şi Satu Nou.
În anul 1948, existau la nivelul judeţului un număr de 130 de subofiţeri de jandarmi. Dintre aceştia un număr de 22 erau arondaţi Secţiei de Jandarmi Bârgău cu următoarele posturi: Colibiţa, Iad (Livezile), Josenii Bârgăului, Mureşenii Bârgăului, Măgura Calului, Prundu Bârgăului, Satu Nou şi Tihuţa.
Nici înfiinţarea Jandarmeriei Montane nu a fost un moment istoric de neglijat.
La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, jandarmii bistriţeni contribuie substanţial, alături de celelealte structuri ale M.A.I. şi nu numai, la realizarea unui climat de ordine şi siguranţă publică, în municipiul Bistriţa, în oraşele Năsăud, Beclean în staţiunea balneară Sîngeorz-Băi, inclusiv în zona montană la Rodna şi Piatra Fântânele. Aceste posturi aduc o contribuţie însemnată în ceea ce priveşte asigurarea climatului de siguranţă a turiştilor în zona de munte, la combaterea contravenţiilor şi infracţiunilor sivice, prevenirii distrugerii mediului înconjurător şi a ariilor protejate.
Asigurarea pazei şi protecţiei instituţiilor fundamentale ale statului, obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transportul corespondenţei clasificate, misiuni ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud
Această misiune deosebit de importantă a Jandarmeriei începe la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bistriţa-Năsăud în anul 1990, odată cu asigurarea măsurilor de pază la sediul unităţii şi la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud. Jandarmii au executat misiunile de pază inclusiv la unele unităţi bancare, misiuni la care s-a renunţat pe parcursul celor 25 de ani.
În anul 1995, începând cu data de 1 noiembrie, se înfiinţează Batalionul 45 Jandarmi Bistriţa. Modernizarea Jandarmeriei în spiritul legii, trebuie privită în ansamblul reconstrucţiei instituţiilor statului român.
Începând cu luna ianuarie a anului 1996, Jandarmeria bistriţeană îşi măreşte efectivele şi misiunile, odată cu luarea în primire de la M.Ap.N a pazei şi apărării Complexului Lucrări de artă Larion, un complex format din viaducte şi tuneluri, care asigură legătura pe calea ferată între Transilvania şi Moldova.
O altă misiune importantă i se atribuie Jandarmeriei în anul 1996, când se iau în pază instanţele de judecată, în luna octombrie 1997 fiind preluat în pază şi sediul Instituției Prefectului Bistriţa-Năsăud.
Prin legea de organizare şi funcţionare a Jandarmeriei Române s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării armei noastre, armă aflată necondiţionat în slujba cetăţeanului, iar pe un plan mai larg s-a realizat un pas important pe calea afirmării principiilor statului de drept în România.
Începând cu data de 15 aprilie 1999, efectivele Companiei IV Jandarmi se dislocă în oraşul Năsăud, unde pentru început misiunea de pază se execută doar la reşedinţa unităţii, ulterior fiind luate în pază Judecătoria Năsăud şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, misiuni ce se execută şi în prezent.
Începând cu data de 28 mai 2001 au fost luate în pază sediile Parchetelor de pe lângă Judecătoria Beclean şi Năsăud.
În anul 2004 se înfiinţează un post de pază la sediul Direcţiei Naţionale a Arhivelor Bistriţa-Năsăud.
În anul 2005 se ia în pază noul sediu al Judecătoriei Năsăud şi i se atribuie Jandarmeriei misiunile de menţinere a ordinii şi liniştii publice în sălile de judecată ale instanţelor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Tot în acest an se încheie contracte de prestări servicii cu firmele care au ca obiect de activitate transportul de materii periculoase în conformitate cu H.G. 1486/2005, prin care Jandarmeria execută misiunea de asigurare a pazei şi protecţiei transporturilor speciale.
În anul 2006 se iau în pază sediile trezoreriilor din Bistriţa, Năsăud, Beclean, Sîngeorz-Băi, având în vedere că misiunile de transport valori aparţinând trezoreriilor se executau cu efective de jandarmi încă din anul 2004.
Începând cu anul 2009 efectivele Jandarmeriei bistriţene execută misiuni de pază şi protecţie la sediul Camerei de Conturi Bistriţa.
Jandarmeria Română este instituţia specializată a statului, cu statut militar, care aduce o contribuţie importantă la apărarea ordinii şi liniştii publice a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărarea vieţii publice şi private, protecţia instituţiilor statului şi combaterea actelor de terorism.
