Ridicarea MCV pentru România a declanșat reacții diverse din partea liderilor politici români, mare lor majoritate fiind încântați de această decizie, considerată o victorie sau un moment numai bun de celebrat pe rețelele sociale. Din acest motiv, am vrut să vedem cum se vede această decizie din Parlamentul European și am solicitat un interviu cu doamna eurodeputat Ramona Strugariu (REPER)
Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost închis oficial, este o victorie pentru statul român sau politicienii români?
Pe 15 septembrie 2023, Comisia europeană a anunțat că închide oficial Mecanismul de cooperare și verificare pentru România și Bulgaria, mecanism ce a permis în fapt aderarea la Uniunea Europeană. Acest lucru s-a întâmplat după 16 ani și a fost privit ca o victorie de decidenții de la București.
Adevărul este că MCV nu a fost niciodată un mecanism permanent și a fost conceput că o măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiție și în cel al măsurilor anticorupție. Din acest punct de vedere, MCV a fost foarte util și monitorizarea atentă în acest context a fost vitală în momentele în care statul de drept a fost atacat în Romania.
Între timp, s-au întâmplat lucruri la nivelul Uniunii Europene: au apărut un mecanism pentru protejarea statului de drept, constând din rapoartele anuale privind statul de drept, care se aplică în egală măsură tuturor statelor membre și un mecanism de sancțiune a derapajelor în cadrul regimului general de condiționalitate privind bugetul Uniunii Europene. Aceste mecanisme sunt azi pe deplin funcționale, am ajuns la al patrulea raport privind statul de drept, iar fondurile europene au fost blocate pentru Ungaria. Din moment ce avem acum aceste mecanisme de monitorizare ce se aplică tuturor statelor membre, ridicarea MCV era într-un fel o consecință logică. Era, de asemenea, importantă prin prisma conexiunii ce a fost realizată în practică cu aderarea la spațiul Schengen.
Însă cred că ar trebui să ne ferim să găsim în asta vreun motiv de celebrare sau să ne culcăm pe o ureche. România a înregistrat progrese, dar lista reformelor de implementat încă rămâne deschisă, iar efortul de a asigura independența și eficiența justiției e departe de a fi suficient.
A terminat România reformele din sfera statului de drept, odată cu ridicarea MCV?
Raportul de țară privind statul de drept, publicat pe 5 iulie 2023, notează progrese în sistemul judiciar în ceea ce privește independența judiciară și eficacitatea acestuia, combaterea corupției, integritatea aplicării legii și digitalizare. În același timp, pe lista recomandărilor neîndeplinite de România figurează încheierea lucrărilor panelului de experți numit pentru a implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției. Reamintesc că această instituție adoptase o opinie critică, acum un an, privind Legile Justiției. Tot in iulie 2023 am primit raportul Comitetului de Experţi pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor – MONEYVAL, care a constatat practic ineficiența sistemică a Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). Sunt cel puțin 15 observații negative la adresa Oficiului din România în acest raport.
Ce mai are de făcut România în domeniul justiției și al statului de drept?
Mai avem lucruri de făcut când este vorba despre creșterea independenței magistraților, diminuarea factorului politic în numirea procurorilor-șefi, reformarea inspecției judiciare, creșterea corectitudinii și transparenței concursurilor de numire din cadrul sistemului, întărirea rolului poliției judiciare, depolitizarea sistemului, integritatea oamenilor cu poziții – cheie în sistem – ultimele scandaluri din CSM sunt doar un exemplu.
Mai sunt lucruri de făcut și nu puține atunci când vine vorba despre destructurarea rețelelor de criminalitate organizată (inclusiv cu filiere politice) și echiparea autorităților de aplicare a legii cu resurse care să le poată face față. Și ar trebui să rămânem, în mod serios și onest pe această cale a ameliorării sistemului de justiție, tocmai pentru a accelera aderarea la Schengen și a crește profilul democratic și european al României.
La fel de necesare mai sunt, tot potrivit Raportului privind statul de drept în România pentru 2023, și alte îmbunătățiri în ceea ce privește reglementarea activității de lobby la nivel guvernamental și parlamentar, independența serviciilor publice de presă, intimidarea jurnaliștilor sau obținerea acreditării instituției naționale pentru drepturile omului. Trebuie să oferim garanții clare pentru libertatea presei, să o respectăm și să demonstrăm și în practică că ne interesează lupta împotriva corupției, nu doar să ne mulțumim cu declarații.
În concluzie, ridicarea MCV e doar o etapă, încheie un ciclu, intrăm într-o altă dimensiune de monitorizare care nu înseamnă că trebuie să livrăm mai puțin sau să nu ne mai pese de calitatea și libertatea justiției. Dimpotrivă. Iar asta e nevoie să facem nu pentru că ne-o cere Europa, ci pentru că este o condiție esențială pentru dezvoltarea oricărei societăți democratice. Înseamnă oameni care se simt în siguranță si cărora li se face dreptate în propria lor țară, înseamnă mai puțină corupție, înseamnă stat funcțional.
