Trei țări vor primi ajutor UE în valoare de aproape 455 de milioane de euro în urma dezastrelor naturale, conform unui comunicat de presă al Parlamentului European:
- 33,9 milioane EUR pentru România pentru daune cauzate de seceta severă din 2022
- Italia va primi 20,9 milioane EUR pentru daune cauzate de inundațiile din septembrie 2022 din regiunea Marche
- 400 de milioane EUR pentru Turcia în urma a două cutremure majore din februarie 2023
Parlamentul a aprobat, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE ca răspuns la recentele dezastre naturale din România, Italia și Turcia.
Eurodeputații își exprimă „profunda solidaritate cu toate victimele, familiile lor și toate persoanele afectate” de dezastrele naturale din România, Italia și Turcia. Aceștia sunt îngrijorați de „creșterea numărului de dezastre naturale grave și distructive în Europa” și subliniază că „datorită schimbărilor climatice, fenomenele extreme, cum ar fi cele observate în România și Italia ce au dus la situații de urgență, se vor intensifica și se vor multiplica în continuare”. Prin urmare, UE ar trebui „să își consolideze eforturile de combatere a schimbărilor climatice atât în Uniune, cât și la nivel mondial”.
Comisia Europeană a propus utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistență financiară în valoare de 454 835 030 EUR celor trei țări. Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de salvare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive și protecția patrimoniului cultural, precum și operațiunile de curățare. În conformitate cu normele fondului, operațiunile de urgență și de salvare pot fi finanțate retroactiv de FSUE din prima zi a unui dezastru.
Pachetul de ajutor a fost aprobat cu 593 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 22 abțineri.
Din propunerea Comisiei Europene aflăm că:
România nu a solicitat plata unui avans în temeiul articolului 4a din regulament.
Începând din martie 2022, o secetă gravă a afectat în mod deosebit partea de sud-est a României. Culturile au fost afectate negativ de secetă și de două valuri de căldură consecutive de la sfârșitul lunii iunie-începutul lunii iulie 2022. Precipitațiile au sosit prea târziu pentru a compensa și a atenua stresul vegetației și al culturilor. Ca urmare a condițiilor mai umede și mai răcoroase de la sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, perioada caldă și uscată s-a atenuat în toamnă. România a fost, de asemenea, una dintre țările cele mai afectate de incendii de vegetație în 2022. Potrivit datelor estimate de Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS), au ars aproximativ 163 536 de hectare. În 2022, incendiile de vegetație din România s-au concentrat în principal în două regiuni, zonele vestice ale țării în care tipurile de vegetație cele mai afectate au fost pădurile și zonele de tranziție cu arbuști și, respectiv, Delta Dunării, în estul țării, unde au avut loc numeroase incendii de amploare.
România a estimat la 34,69 milioane EUR costul operațiunilor eligibile în temeiul articolului 3 alineatul (2) din regulament și l-a prezentat defalcat pe tipuri de operațiuni. Cea mai mare parte a costurilor operațiunilor de urgență (peste 22,35 milioane EUR) vizează serviciile de salvare, inclusiv acțiunile de stingere a incendiilor, alimentarea cu apă destinată populației și terenurilor agricole afectate. Pe al doilea loc ca proporție a costurilor se situează operațiunile de curățare a zonelor sinistrate și a zonelor naturale, în valoare de 9,73 milioane EUR. Pe al treilea loc ca proporție a costurilor se situează operațiunile de restabilire a bunei funcționări a infrastructurii în domeniul apei și al apelor uzate, precum și în domeniul transporturilor, în valoare de 2,6 milioane EUR.
În ceea ce privește măsurile legislative de atenuare a efectelor negative ale secetei și ale valurilor de căldură din 2022, la nivel local au fost instituite planuri de acțiune după luna iunie 2022. Din cauza secetei din 2007, în 2008 a fost înființat Comitetul Național pentru Combaterea Secetei, a Degradării Terenurilor și a Deșertificării. În 2010, Comitetul a elaborat Strategia națională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea și combaterea degradării terenurilor și deșertificării, pe termen scurt, mediu și lung. În 2020, România a aprobat un Plan național de management al riscurilor de dezastre. Dintre cele 10 riscuri evaluate, în perioada 2020-2028, accentul se pune cu prioritate pe 5 riscuri naturale: cutremur, inundații, incendii de pădure, epidemii/pandemii și secetă.
Mai multe informații pot fi găsite aici (propunerea Comisiei) și în raportul PE elaborat de raportoarea Katalin Cseh (Renew, Ungaria).
Consiliul European a aprobat deja ajutorul la 18 septembrie.
