Cum luptă o agenție a statului cu traficul de persoane: video cu 500 de vizualizări, plătite cu 100.000 de euro

Date:

Articol scris pentru presshub.ro

Cum luptă o agenție a statului cu traficul de persoane: finanțează campanii de promovare pe bani mulți, cu firme apropiate de PSD, și rezultate slabe. Iar DIICOT nu este preocupată să urmărească dosarele penale realizate de procurorii săi și trimise în instanță.

Ce face sau ar trebui să facă DIICOT

DIICOT, structură de aplicare a legii specializată în infracțiuni de crima organizată, nu știe în câte dosare s-au dispus condamnări pentru trafic de persoane, conform unui răspuns oficial oferit PRESShub și Săptămâna online.

Am vrut să aflăm care este activitatea concretă a instituțiilor cu atribuții în prevenirea și/sau contracararea fenomenului traficului de persoane din România. Prin urmare, am solicitat oficial date publice de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și de la Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Răspunsurile acestora au venit cu destul de mare întârziere, reprezentanții instituțiilor invocând dificultatea obținerii datelor. În mod normal, aceste date ar fi trebuit să fie la îndemână imediat, pentru că fac parte din obiectul principal de activitate a celor două.

Procurorii DIICOT afirmă că nu știu câte condamnări au obținut

DIICOT a răspuns că nu știe la acest moment dat câte condamnări au fost pronunțate în dosarele înaintate de procurorii săi către instanțele din România, în materia traficului de persoane.

Parchetul care luptă cu crima organizată ne transmite, practic, că după ce anchetatorii săi nu mai urmăresc dosarele la care au lucrat. În mod normal, în practica judiciară, procurorii participă la tot procesul și sunt direct interesați de rezultatul demersurilor lor.

În schimb, DIICOT ne-a transmis să facem noi demersurile necesare și să ne adresăm tuturor instanțelor din România, pentru a obține date despre condamnările în dosarele de trafic de persoane instrumentate de DIICOT.

Doar că efortul, pentru un jurnalist ar fi consistent: în România sunt 176 de Judecătorii, 46 de Tribunale, 15 Curți de Apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Răspunsul DIICOT pentru Săptămâna online și PRESShub
Răspunsul DIICOT pentru Săptămâna online și PRESShub

Totuși, câte persoane au fost condamnate pentru trafic de persoane

Un raport pentru anul 2022 publicat de ANITP arată că au fost identificate și notificate sistemului românesc anti-trafic 500 victime ale traficului de persoane, această valoare măsurând atât dimensiunea traficului intern cât și a celui internațional ale cărui victime sunt cetățeni români.

Oficial, instituțiile statului român susțin că există o tendință descendentă în ceea ce privește numărul victimelor traficului de persoane, care s-a păstrat și în 2022.

ANITP susține că numărul victimelor din România este în scădere
ANITP susține că numărul victimelor din România este în scădere

„Prevenirea și combaterea traficului de persoane, activitățile specifice de depistare a grupărilor de criminalitate organizată cu activitate infracțională pe această linie, de detectare, identificare, eliberare și protecție a victimelor acestei infracțiuni, rămâne o prioritate constantă a autorităților publice și private responsabile”, se spune în raportul ANITP.

Cât este de prioritară prevenirea și combaterea traficului de persoane

Săptămâna online și PRESShub au primit un răspuns și de la Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, în care menționează că activitatea de prevenire a traficului de persoane desfăşurată de instituție urmărește „acoperirea unui spectru larg din punct de vedere al formelor de manifestare a acestui fenomen (exploatare sexuală, exploatare prin muncă, obligarea la cerşetorie) şi atragerea de noi parteneri, elementul de unitate şi de coerenţă fiind reprezentat de concentrarea mesajului pe riscurile şi implicaţiile asociate traficului de persoane”.

În acest sens, campaniile de prevenire vizează în principal sensibilizarea opiniei publice cu privire la traficul de persoane, dar şi o interacţiune directă cu grupurile ţintă prin punerea la dispoziţia populaţiei a informaţiilor necesare evitării situaţiilor periculoase, precum şi a unor recomandări utile pentru cazurile când traficul propriu-zis şi exploatarea au avut deja loc, mai menționează instituția în răspuns.

Potrivit documentului eforturile ANITP vizează descurajarea şi reducerea cererii care favorizează traficul de persoane.

„Mesajele antitrafic aferente acţiunilor preventive derulate de A.N.I.T.P. sunt transmise cu ocazia întâlnirilor directe cu reprezentanţii grupurilor ţintă, dar şi prin intermediul celor mai utilizate canale/mijloace de comunicare şi promovare (materiale de campanie, piese de teatru, film, presă audiovizuală, presă scrisă şi online, reţele de socializare etc)”, susțin oficialii agenției.

Ce face cu adevărat ANITP

În analiza noastră am identificat mai multe probleme legate de campaniile de promovare derulate de ANITP.

Un exemplu este un afiș care se adresează ca grup țintă persoanele care cerșesc și care, la prima vedere, are un mesaj bun. Însă dacă ne uităm la numărul de telefon, observăm că deasupra scrie HELPLINE.

Oare câte persoane care cerșesc știu limba engleză? Apoi, câți copii exploatați au acces la un telefon? Cum poate să știe un minor cerșetor cui trebuie să se adreseze din acest afiș?

Oare câte persoane care cerșesc știu limba engleză?
Oare câte persoane care cerșesc știu limba engleză?

La ANITP lucrează în jur de 100 de oameni, cu filiale regionale care întrețin fiecare pagini de Facebook, fac campanie cu afișe, pliante, pixuri și șepci la tot felul de evenimente, inclusiv festivaluri.

Abia anul acesta (după 30 de ani de activitate), au descoperit că dacă aduci o victimă a traficului de persoane sa spună o mărturie despre viața ei și prin ce experiențe a trecut este mult mai eficient decât oricâte afișe.

ANITP se laudă pe site cu prima campanie bazată pe mărturia unei victime, în timp ce ONG-urile specializate fac acest lucru de foarte mult timp.

Din răspunsul oficial al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane mai aflăm că „demersurile informativ-preventive derulate de ANITP vizează transmiterea către grupurile țintă a informațiilor necesare pentru limitarea vulnerabilității la trafic, pentru identificarea și evitarea situațiilor periculoase, pentru a ști cum să se comporte în situația nedorită în care traficarea a avut deja loc, dar si pentru a demonta prejudecățile și ideile stereotipe care pot vulnerabiliza anumite categorii de persoane și pentru reducerea și descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane.

În campaniile noastre încercăm de asemenea să îndemnăm publicul la acțiune și responsabilitate socială, să transmitem mesaje pozitive și de încurajare pentru persoanele vulnerabile și să cultivăm o atitudine de prețuire și apreciere a tuturor ființelor umane.”

Autoritatea are în derulare două contracte cu firma NOSCE GROUP SRL Craiova, pentru derularea unor campanii de prevenire pe rețelele sociale.

Sumele alocate pentru aceste campanii sunt foarte mari, mai ales dacă le raportăm la niște indicatori măsurabili (KPI). Cum însă la stat nu se fac astfel de evaluări, banii curg în continuare în conturile unei firme apropiate de administrația PSD din Craiova.

Cum s-au achiziționat serviciile de promovare

ANITP a încheiat 2 contracte de achiziții în valoare totală de 486.061,63 lei, circa 100.000 de euro, ambele cu NOSCE GROUP, firmă deținută de Georgiana Stoica, o apropiată a administrației din Craiova.

Firma a promovat și celebrul festival Intencity, lansat de Olguța Vasilescu.

Promovarea festivalului din 2023 a costat aproximativ 500.000 de euro. Nosce Grup susținea că va folosi inteligența artificială pentru „depistarea celor mai eficiente canale și metode de promovare pentru atragerea audienței țintă”.

NOSCE GROUP are o cifră de afaceri de 3 milioane de lei, profit de 545.000 de lei, este deținută de Georgiana Stoica și are contracte cu multe autorități și instituții publice.

Contractele obținute de Nosce Group
Contractele obținute de Nosce Group

Ce promovează ANITP de 100.000 de euro?

Au fost achiziționate servicii de „proiectare grafică și promovare”. Un prim pachet este de 139.596,63 lei fără TVA.

Ce a cumpărat instituția de acești bani: promovarea mesajelor anti-trafic pe rețelele Facebook, Instagram și Tik-Tok.

„Punctajul va fi acordat în baza transmiterii unui număr cât mai mare de propuneri de influenceri care să respecte cerințele A.N.I.T.P. (număr abonați TikTok, temele abordate și promovate/aria de interes – educație, teme sociale; publicul căruia i se adresează etc.), astfel:

a) Pentru trasmiterea de 6-8 propuneri de influenceri se acordă 1 puncte.

b) Pentru trasmiterea de 9-11 propuneri de influenceri se acordă 3 puncte. c) Pentru trasmiterea de peste 11 propuneri de influenceri se acordă 5 puncte.

Obs: Propunerile de influenceri care nu respectă în totalitate cerințele A.N.I.T.P. nu vor fi luate în considerare. Pentru fiecare influencer propus,

Operatorul economic trebuie să transmită o justificare a propunerii transmise, din care să reiasă faptul că persoana este adecvată obiectivelor și tipului campaniei. Justificarea trebuie să cuprindă descrierea activității influencerului în mediul online”, se arată în caietul de sarcini.

Achiziția pachetului ce cuprinde servicii de „proiectare grafică și promovare”, face parte din proiectul PDP2 „Întărirea capacităților naționale în domeniul cooperării polițienești internaționale și combaterea infracționalității”, finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021.

Al doilea contract încheiat tot cu NOSCE GROUP, pe bani mai mulți

Conform SEAP, autoritatea a achiziționat pachetul ce cuprinde servicii de „proiectare grafică, promovare online, produse informative și de promovare, producție filme de informare”, în cadrul proiectului ISFP 2019-AG-THB „Continuarea consolidării capacității de combatere a traficului de persoane cu accent pe prevenire, cooperare și recuperarea produselor infracțiunii – Westeros 2”, finanţat de Comisia Europeană.

Pachetul cuprinde servicii de „proiectare grafică, promovare online, produse informative și de promovare, producție filme de informare”, în valoare de 346.465,00 lei fără TVA.

Care este problema cu aceste contracte?

În primul rând, pe contul de Facebook al ANITP sunt promovate mai ales activitățile desfășurate de angajații autorității și mai puțin produse speciale care să facă parte dintr-o campanie bine pusă la punct. Apar doar niște afișe postate din când în când.

Pe contul de Tik-Tok se regăsesc filme video cu mesaj de prevenire de la doi influenceri, însă cel puțin unul dintre ei nu are mai mult de 500 de vizualizări.

În condițiile tehnice de acordare a contractului se făcea referire la cel puțin 5 influenceri și condiții speciale de audiență.

Pe contul de Instagram sunt postări cu 2 sau trei like-uri cel mult.

Având în vedere sumele mari alocate acestor campanii de promovare întrebarea este ce impact au acestea, care sunt rezultatele de fapt?

Atașăm print-screen-uri pentru a demonstra lipsa de urmăritori pe contul de Instagram al ANITP și numărul de vizualizări al mesajelor concepute de NOSCE GROUP și publicate pe contul de Tik-Tok al ANITP.

Să luăm de exemplu un video realizat de influencerul @vlda.prada, despre cum să te ferești de un loverboy. Are 50 de like-uri.

E adevărat că sunt și filme ale altui influencer, care au 49.000 de vizualizări sau mai multe, însă cele mai multe filmulețe nu depășesc 500 de vizualizări.

Cum luptă o agenție a statului cu traficul de persoane: campanii pe rețelele de socializare cu rezultate slabe.
Cum luptă o agenție a statului cu traficul de persoane: campanii pe rețelele de socializare cu rezultate slabe.

Contul de Instagram al ANITP are 920 de urmăritori și 120 de urmăriri, „performanță” pe care o bate și un copil, fără să plătească vreo campanie de promovare.

Sumele cheltuite de ANITP pentru aceste două contracte de promovare sunt exagerat de mari în raport cu alte proiecte derulate de ONG-uri cu rezultate mult mai bune și măsurabile.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Foto principală: Comisar șef de poliție Maria-Cristina STEPANESCU, Director Adjunct al Agenției Naționale împotriva Traficului de Persoane, și cnsilierul de stat Valentin VĂTĂJELU, președintele Comitetului Inter-ministerial de coordonare strategică intersectorială a luptei împotriva traficului de persoane.


Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.

Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://saptamana.online/
jurnalist, free-lancer, blogger

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Popular

Citește mai mult

Cârcotașul de serviciu o nouă rubrică pe saptamana.online

Da, e adevărat. Am lansat o nouă rubrică și...

Polițiștii au confiscat 3,5 tone de petarde și artificii din operațiuni ilegale

Aproape 3.500 de kilograme de articole pirotehnice au fost...

ADI DEȘEURI: Ultima campanie gratuită de colectare a deșeurilor voluminoase din acest an

”IMPORTANT!Săptămâna viitoare cetățenii județului Bistrița-Năsăud pot scăpa dedeșeurile voluminoase...

Cablurile hocus-pocus! Cablurile îngropate de RDS ies pe fațada monumentelor istorice!

La Bistrița se lucrează intens chiar dacă suntem deja...