Articol scris de Sidonia Bogdan și preluat din presshub.ro
Consiliul European a decis, în această săptămână, începerea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina. În același timp, Consiliul a mai acordat statutul de candidat Georgiei și a anunțat că va deschide negocierile cu Bosnia și Herțegovina, odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.
Deciziile liderilor europeni redeschid astfel dezbaterea privind procesul de extindere al UE, care, după aderarea Croației la UE în anul 2013, intrase într-o stare de oboseală.
În acest context, PRESShub a invitat-o la un dialog pe Oana Popescu Zamfir, director al think tank-ului specializat în politică externă Global Focus Center, pentru a explica cât de greu va fi pentru Republica Moldova și Ucraina să devină state membre UE de facto și de ce este importantă strategia europeană, din perspectivă securitară, de a se extinde atât către Est, cât și în regiunea Balcanilor.
PRESShub: Consiliul European a aprobat în această săptămâna începerea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova și Ucraina. Cum să interpretăm această decizie, este una istorică, este una de PR?
Oana Popescu Zamfir: Este o decizie istorică, pentru că dacă nu ar fi decis astfel, ar fi fost o greșeală istorică. Cu atât mai mult cu cât a existat o teamă: realmente, până în ultimul moment nu s-a știut dacă se va putea lua această decizie din cauza opoziției Ungariei.
Teama era că decizia va fi amânată pentru martie 2024, la următorul Consiliu European, numai că deja se intra în an electoral, iar agenda europeană este măcinată de agenda populist-naționalistă.
În plus, membrii actualei comisii se vor concentra pe alegerile de la ei din țară, iar șansele ar fi scăzut exponențial pentru martie.
Acum a fost o fereastră de oportunitate care, dacă era ratată, multe lucruri negative se puteau întâmpla, mai ales că situația din teren este realmente dificilă pentru Ucraina. În plus, Congresul american amână ajutorul financiar pentru Ucraina.
Se manifestă deja oboseala față de conflict în statele NATO, dacă nici această decizie nu se lua, ar fi fost un semnal politic extrem de prost.
Dacă vorbim de R. Moldova, după ce au făcut atât de multe eforturi, mult cumva peste capacitatea care ar fi fost de așteptat din partea lor să facă reforme, îi așteaptă niște ture grele de alegeri, în care nu va fi ușor pentru partidul aflat la guvernare să câștige.
Dacă nu le era dată nici această recompensă pentru eforturile lor, care să poată fi vândută publicului intern drept o victorie și o motivație de a continua, foarte greu îmi pot imagina cum ar fi arătat lucrurile.
Și la fel de important mi se par pare faptul că s-a acordat statutul de stat candidat Georgiei. Pentru că dacă ne concentram cu toții numai pe Ucraina și Moldova și echivalăm guvernul actual de la Tbilisi cu societatea georgiană, ar fi fost o foarte mare greșeală.
Citiți continuarea pe presshub.ro