Articol scris de Ion Lucian Petraș pentru presshub.ro și preluat integral.
O firmă de exploatare a lemnului din Bistrița Năsăud a blocat Planul de decarbonare al Complexului Energetic Oltenia, în valoare de peste 400 de milioane de euro.
Complexul Energetic Oltenia (CEO) a lansat în toamna anului 2023 o licitație pentru construirea a 4 parcuri fotovoltaice, cu putere instalată totală de peste 450 MW, menită să facă posibil procesul de conversie de la exploatarea cărbunelui la energie verde, curată.
CEO, cel mai mare producător de energie pe cărbune din România, și OMV Petrom, cel mai mare producător de petrol, gaze și produse derivate din țară, au înființat 4 societăți joint-venture prin care urmează să fie administrate cele 4 parcuri fotovoltaice.
Acestea sunt amplasate la Ișalnița (putere instalată minimă de 85 MW, cost estimat de 69,57 milioane euro plus TVA), Rovinari Est (110 MW și o stație de transformare 400/110 kV, 103,67 milioane euro plus TVA), Tismana 1 (123 MW, 100,28 milioane euro plus TVA) și Tismana 2 (131,67 MW, 101,12 milioane euro plus TVA).
Banii vin din Fondul pentru modernizare al UE.
Cum a ajuns MIS GRUP să conteste licitația CEO
Firma Parc Fotovoltaic Rovinari Est SA, deținută în ponderi egale de Complexul Energetic Oltenia și OMV Petrom, a scos la licitație contractele pentru construcția acestor parcuri fotovoltaice, cu o capacitate totală de 450 MW.
Au fost depuse 8 oferte, din care 7 vizează toate cele 4 loturi. În luna decembrie 2023, au fost depuse două contestații identice, care practic pun în așteptare cea mai mare licitație din domeniul energetic.
Procedura a fost contestată de MIS Grup SRL, din Bistrița-Năsăud, și de TSD Global Co. LTD., din Coreea de Sud, anunță profit.ro.
Patronul MIS Grup a refuzat să explice de ce a contestat licitația
PRESShub a încercat să afle de ce a constestat firma românească licitația. L-am contactat pe unul dintre administratorii MIS GRUP, respectiv pe Ioan Farcaș, căruia i-am adresat următoarele întrebări:
Ce contestati de fapt la această licitatie? Cine este cealaltă companie din Coreea de Sud? Sunteți parteneri? La care dintre loturi vreți să mergeți la licitație? Ce experiență similară aveți în domeniul energetic?
Răspunsul primit de la MIS GRUP a fost în sensul de a sugera că atacăm o companie onestă: „Nu cred ca este corect ca o companie să fie luată la întrebări pentru că că participă la licitație. Ciudat”, au transmis reprezentanții companiei.
„Suntem o firmă care acceptă provocări și asta face, vrem să mergem mai departe în rest nu am nimic de spus”, a fost declarația MIS Grup.
Cine este MIS GRUP. O firmă de exploatare a lemnului
Compania a fost înființată în 1999, de către Emil Iugan, cu specializarea inițială numai pe exploatarea lemnului.
„La început, M.I.S. Grup a fost un business în industria forestieră, având ca scop valorificarea superioară a resurselor locale de lemn, disponibile în această zonă bogată a Transilvaniei.
Pentru că și activitatea de exploatare forestieră presupunea anumite activități de construcții, în special de drumuri, compania a acceptat provocarea și a format o divizie internă pentru construcții.
Nu a durat mult până când această activitate a prins aripi, a ieșit cu proiecte și în afara companiei și, în cele din urmă, a devenit principala linie de business a M.I.S. Grup.
În 20 de ani de activitate, compania a devenit unul dintre cei mai importanți constructori din Transilvania, cu un portofoliu de peste 300 de lucrări finalizate în mai multe țări europene, cu 150 de angajați, cu o flotă impresionantă de utilaje și mașini, cu venituri anuale de aproape 20 milioane euro”, este descrierea de pe site-ul oficial al companiei.
Așadar, o firmă de exploatare a lemnului, care vrea să intre și pe piața energiei verzi.
Licitația este vizată de două firme concurente din județul Bistrița-Năsăud
O explicație pentru blocarea licitației de la CEO este faptul că acest contract este dorit și de o altă firmă din Bistrița-Năsăud, patronată de familia Larionesi și bine cunoscută în județ. Compania este înscrisă la licitație împreună cu mai multe societăți conduse de un leader din Turcia.
Este vorba despre firma CAMPEADOR, reprezentată de Florin Larionesi. Familia Larionesi este cunoscută prin firma FRASINUL, o societate care a activat și încă lucrează în domeniul exploatării lemnului și care s-a reprofilat pe contrucții, inclusiv drumuri.
Concurenței dintre cei doi mari antreprenori din Bistrița-Năsăud, respectiv familiile Iugan și Larionesi, sau MIS GRUP vs. CAMPEADOR, este cunoscută în județ.
De la energia din copacii verzi la energia verde
Paradoxul acestei licitații este că demersurile Guvernului pentru decarbonarea Văii Jiului sunt puse pe hold de concurența între doi mari coloși ai exploatărilor lemnoase din perioada 2000 – 2017.
Reprezentanții celor două firme au fost anchetați și de Consiliul Concurenței în celebra investigație privind înțelegerile anticoncurențiale din domeniul exploatării lemnului, unde au fost vizate firmele Frasinul (Larionesi) și Silvania (Farcaș/Iugan).
În contestațiile lor, practic identice, analizate de profit.ro, M.I.S.-Grup și TSD Global au reclamat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) că nu au putut depune oferte până la termenul-limită stabilit, 14 decembrie 2023, pentru că documentația de atribuire nu prevede posibilitatea ajustării prețurilor contractelor atribuite pe parcursul derulării acestora atunci când apar modificări legislative care au ca efect majorarea sau diminuarea costurilor pe baza cărora s-au fundamentat prețurile inițiale.
Miza planului de decarbonare al Complexului Energetic Oltenia
Proiectele solare fac parte din planul de restructurare și decarbonare al CE Oltenia, aflat deja în întârziere, și beneficiază de finanțare nerambursabilă europeană prin Fondul de Modernizare al UE. Conform estimărilor, parcurile fotovoltaice ar trebui să furnizeze electricitate sistemului energetic național începând cu anul 2025.
Fondul de Modernizare reprezintă un instrument cheie al UE pentru dezvoltarea investițiilor în proiecte energetice care prevăd îmbunătățiri în eficiența energetică, modernizarea sistemelor energetice și tranziția în regiunile dependente de cărbune în statele membre cu PIB pe cap de locuitor mai mic de 60% din media Uniunii.
Fondul este finanțat prin tranzactionarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate statelor membre prin schema EU ETS pentru perioada 2021-2030. De bugetul Fondului pentru Modernizare beneficiază 12 state din Uniunea Europeană: România, Bulgaria, Croația, Estonia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Grecia si Portugalia.
