De ce nu ne vaccinăm într-un număr suficient de mare pentru a fi protejați de rujeolă, o boală care în mai puțin de un an a infectat 10.000 de români și a omorât 9?
De ce am avut cea mai scăzută rată de vaccinare împotriva COVID-19 dintre toate țările Uniunii Europene, deși peste 3.400 de români au murit în pandemie?
Sunt campaniile de comunicare și conștientizare desfășurate de Ministerul Sănătății relevante? Cum ar trebui să arate o astfel de campanie, pentru a convinge o comunitate că vaccinurile sunt sigure și o protejează?
Sunt întrebări la care ne-am gândit cu toții în ultimii ani, de când rata de vaccinare împotriva unor boli extrem de contagioase și de mortale a scăzut sub nivelul minim de protecție.
PRESShub a căutat răspunsurile, în cadrul trilogiei Science+ dedicată vaccinării în România.
Corina Negrea, Răzvan Chiruță
În primul episod, am arătat că până și nivelul de vaccinare împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) a scăzut la 62% (pentru a doua doză), în condițiile în care vaccinul ROR este folosit în România de 45 de ani, cu rezultate remarcabile și fără efecte secundare relevante.
Pentru a fi protejați de aceste boli contagioase (un singur pacient cu rujoelă poate infecta alte 20 de persoane) și mortale (1 din 50 de copii bolnavi de rujeolă riscă să moară, dar este fatală și pentru adulți), este nevoie ca minim 95% din populație să fie vaccinată.
Cum suntem mult sub acest nivel, România se află, de anul trecut, în plină epidemie de rujeolă. O epidemie care a făcut deja victime și care este departe de a se încheia.
Citește și: Românii nu se tem de rujeolă, o boală extrem de contagioasă și mortală
De ce nu ne vaccinăm? Ce a făcut Ministerul Sănătății
PRESShub a întrebat Ministerul Sănătății care sunt direcțiile de comunicare pe care le-a gândit pentru ca românii să-și recapete încrederea în vaccin și pentru a crește rata de vaccinare.
„Cu scopul de a sublinia rolul vaccinării în lupta împotriva bolilor, la inițiativa Regiunii Europene a OMS, este marcată anual Săptămâna Europeană a Vaccinării.
În luna aprilie a acestui an, sub sloganul «Spune NU rujeolei, spune DA vaccinării!», ne-am îndreptăm atenția către una dintre cele mai sigure metode prin care ne putem proteja împotriva bolilor grave – imunizarea prin vaccinare.
Astfel, la nivel national, specialiștii din domeniu au desfășurat activități de promovare a vaccinării în toate județele împreună cu specialiștii din direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București precum și cu mediatorii sanitari care au venit în sprijinul acțiunii de imunizare a copiilor mai ales din zone defavorizate în care acoperirea vaccinală este foarte scăzută, cu scopul recuperării la vaccinare a unui număr cât mai mare de copii precum și de conștientizare a populației privind beneficiilor vaccinării”, a explicat Ministerul Sănătății.
Instituția a mai elaborat o strategie națională de vaccinare și a promovat o lege a vaccinării. De cât timp așteaptă actul normativ în Parlament, aflați în rândurile următoare.
Mai întâi, însă, doctorii, psihologii și sociologii cu care a discutat PRESShub au ridicat o nouă întrebare: cât de credibil este un mesaj care vine de la Ministerul Sănătății, în condițiile în care românii au cea mai mică încrede în guvern și, implicit, în Ministerul Sănătății?
„Să ne gândim un pic: dacă prietenul nostru, nu neapărat cel mai bun, un prieten, un amic, ne minte și o face în mod repetat, mai înserează adevărul pe acolo, câtă încredere am putea să-i dăm?
Ca el să poată să-și restabilească reputația, trebuie ca în mod constant și predictibil să spună adevărul”, a arătat Ioana Podina, psiholog, conferențiar la Facultatea de Psihologie a Universității din București.
Citiți continuarea în PressHub
