Revolta de la Bârgău din 1956, condusă de Locotenentul Teodor Mărginean a fost evocată și marcată printr-o serie de activități la inițiativa Col (r) Gheorghe Tanco, fost comandant al unității militare din Prundu Bârgăului, în prezent președintele Asociației Cultul Eroilor ”Regina Maria”, filiala ”col. Liviu Rusu” Bistrița-Năsăud. Pe 4 iulie 2024, în incinta cazărmii din Prundu Bârgăului la Bisericuța de lemn s-a amplasat și dezvelit o placă comemorativă cu cei 21 de bărbați și femei, militari și civili care au suferit ani de temniță sau chiar au plătit cu viața. Un sobor de preoți a săvârșit o slujbă religioasă pentru iertarea celor plecați la Domnul și pentru pomenirea lor în veci, respectiv sfințirea plăcii comemorative.
În cuvântul său, Col (r) Gheorghe Tanco a mulțumit celor care l-au ajutat să se documenteze, să cerceteze și să scrie această carte, respectiv firmei Andezitul SRL Măgura Ilvei pentru placa din andezit.
Toată istoria, tristă și impresionantă, a acestei mișcări anticomuniste este prezentată de col (r) Gheorghe Tanco în cartea lansată cu această ocazie, „REZISTENȚA ANTICOMUNISTĂ ÎN UNIFORMĂ, comitetul din Regimentul 255 Artilerie Prundu Bârgăului”, editura Prospexi. Cartea are 500 de pagini de istorie anticomunistă și detalii impresionante despre acești oameni care au visat la o lume mai bună, atunci în 1956 și care au fost trădați de semenii lor și apoi arestați și condamnați. Remarcăm la fiecare dintre ei un periplu prin multe pușcării comuniste, unele mai rele decât celelalte.
Planul lui Mărgineanu pare acum unul prea ambițios, foarte greu de realizat, dar la vremea respectivă locotenentul Teodor Mărgineanu a convins 12 gradaţi şi subofiţeri din cadrul Regimentului 255 Artilerie din Prundu Bârgăului să îl urmeze în această revoltă armată.
Locotenentul Teodor Mărgineanu avea atunci numai 23 de ani. Rebeliunea trebuia să înceapă în noaptea de 17/18 decembrie 1956 la regimentul din Prundu Bârgăului. Urma apoi să se extindă spre Bistriţa, Cluj-Napoca, oraşul Stalin (Braşovul de azi), apoi Bucureşti. Scopul final era răsturnarea regimului comunist.
În dimineața zilei de 18 decembrie, Securitatea Cluj a început arestările și a destructurat tot grupul, locotenentul Teodor Mărgineanu a scăpat și s-a ascuns o vreme pe la unii localinici care ulterior au fost condamnați și ei pentru că l-au ajutat. Pe 21 februarie 1957 s-au încheiat arestările. Gruparea a fost trădată de doi militari care ulterior au fost și recompensați cu o avansare în grad.
La prezentarea cărții au participat și o serie de urmași sau rude ale celor condamnați care au relatat că viața lor nu a mai fost la fel după acel moment. La școală erau descurajați și discriminați, adulții nu mai aveau loc de muncă sau nu au reușit să se angajeze după ce au ieșit din pușcărie. Primeau numai munci grele. Clavarul nu s-a terminat după ispășirea pedepselor, ci au avut o viață întreagă de suferit.
Totuși, în ciuda acestor suplicii, niciunul dintre camarazii lui Teodor Mărgineanu nu s-a dezis de el și nu l-au acuzat că din cauza lui au avut de suferit atât.
La Prundu Bârgăului a fost prezent Tănase Marian, fiul caporalului Aurel Beizadea, unul dintre camarazii lui Teodor Mărgineanu, condamnat la 9 ani de temniță grea. Acesta a luat cuvântul la lansarea carții spunând că urmărirea sa și a familiei sale n-a încetat niciodată în timpul regimului comunist, ”nu au fost eliberați (n.n. din închisoare) au trăit într-un regim deschis dar urmăriți zi și noapte de către Securitate” și că toți membrii familiei au fost tracasați și hărțuiți.
Ioana Bretfelean este sora Mărioarei, logodnica locotenentului Teodor Mărgineanu. Atunci în 1956 Ioana era o copilă de opt ani și a povestit despre perioada de după ce a fost arestat locotenentul. Mama ei, precum si una dintre mătuși au fost arestate și condamnate. Ultimul cuvânt transmis pentru mama sa a fost ”să nu se căsătorească Mărioara, că vin să mă căsătoresc”. Pe valea Bârgăului nu avea voie nimeni să vorbească despre gruparea lui Mărgineanu. Noi copiii eram mereu tracasați la școală.
În cadrul evenimentului au vorbit și Prof. dr. Mircea Gelu Buta care a realizat o contextualizare a mișcării la nivel regional, național și internațional, venind și cu alte exemple locale de nesupunere civică din vremea respectivă. De asemenea, jurnalista Simona Bozbici care a relatat pentru prima dată despre acest subiect a povestit cum a ajuns să scrie despre Republica de la Bârgău și cum a aflat despre acest grup de la o cercetătoare din Ungaria. Puteți urmării toată dezbaterea în video aici.
Galerie foto găsiți și pe pagina de Facebook.
