O analiză de caz orientată pe prețul apei potabile în România din care se vede că apa are culoare… politică! Și de ce nu suntem încă, acolo unde am promis la aderarea în Uniunea Europeană.
Pentru că impun prețuri scăzute la apa către populație, politicienii trebuie să aloce bani de la bugetele locale către companiile de apă care altfel nu se pot auto-susține financiar din încasările realizate.
Prețul apei potabile și al canalizării este menținut la un nivel minim din motive politicianiste… Însă, și banii alocați din bugetele locale tot de la cetățeni provin, tot ei plătesc și diferența, e doar o păcăleală… De aceea, este foarte posibil ca, după alegerile din acest an să înceapă să crească prețurile.
Prețul apei potabile se ajustează numai în sus
Apa potabilă este livrată populației prin intermediul unor operatori regionali, în general la nivel de județ, care sunt coordonați de o Asociație de Dezvoltare Comunitară (ADI APĂ-CANAL) și conduși de un consiliu de administrație numit, de regulă, pe criterii politice de către partidul care conduce Consiliul Județean.
În cazul județului Bistrița-Năsăud, este vorba de PSD, care, prin președintele Emil Radu Moldovan, exercită o anumită influență asupra Aquabis SA Bistrița, operatorul regional de apă, dar și în cadrul ADI Apă Canal unde Consiliul Județean este cel mai important jucător, alături de primăriile de orașe și comune.
Operatorul regional de apă Aquabis SA Bistrița a cerut la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) ajustarea prețurilor încă din luna decembrie 2023, însă majorarea s-a aplicat numai din 11 aprilie 2024 și prețurile au fost doar ajustate cu rata inflației.
Prețurile au crescut în mod real la apă cu 0,63 lei/mc (fără TVA) și la canalizare cu 0,53 lei/mc (fără TVA). Chiar dacă aceste creșteri sunt mici, ajustările plasează Bistrița pe locul zece în topul județelor cu cele mai mari prețuri la apa potabilă.
În top 10 cu cele mai mari prețuri la apa potabilă se află județele: Brăila, Buzău, Vaslui, Caraș-Severin, Galați, Călărași, Botoșani, Iași, Covasna și Bistrița-Năsăud.
Ce spune autoritatea de reglementare, respectiv ANRSC despre evoluția prețurilor
Într-un răspuns solicitat de saptamana.online, președintele ANRSC, Ionel Tescaru, precizează că „nivelurile prețurilor/tarifelor practicate de operatorii regionali care furnizează/prestează serviciile publice de alimentare cu apă și de canalizare în județele menționate mai sus se fundamentează în conformitate cu regulile de ajustare tarifară prevăzute în strategiile de tarifare elaborate pentru derularea proiectelor de investiții în infrastructura de apă/apă uzată dezvoltate din fonduri nerambursabile acordate de Uniunea Europeană și care constituie condiție de finanțare pentru toate contractele de finanțare încheiate cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (M.I.P.E.).”
Pentru a clarifica lucrurile am discutat cu un expert care ne-a explicat că „ajustările prețurilor la apă se fac în termeni reali și cu inflația. Procentele ajustărilor se calculează de experți financiari în Analiza Cost Beneficiu (ACB), document care se face doar pentru operatorii care accesează fonduri europene de la MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene).
În ACB se prevăd creșteri pentru 5 ani, creșteri prin care respectivul operator se va asigura de fondurile necesare pentru plata ratelor la creditele accesate de el ca să cofinanțeze aceste proiecte. Conform ACB se fac ajustări o dată pe an, fie în ianuarie, fie în iulie (n.n.: operatorii care nu au mărit prețul în ianuarie, din motive electorale, cel mai probabil o vor face în luna iulie a.c.).
Operatorii care nu au accesat fonduri europene și nu au de rambursat credite nu sunt obligați să aibă strategie tarifară, iar creșterile de tarife pot fi cât consideră ei.
Citește continuarea în presshub.ro
