Într-o eră în care tehnologia digitală ne conectează pe toți la un clic distanță, infractorii se adaptează rapid la noile realități, exploatând vulnerabilitățile utilizatorilor de internet.
Atât la nivel național, cât și internațional, s-a constatat o creștere fără precedent a numărului de cazuri de fraude comise online, modurile de operare întâlnite fiind unele dinamice, într-o continuă schimbare sau adaptare.
În acest context, observăm o creștere semnificativă a numărului de infracțiuni de înșelăciune înregistrate și la nivelul județului nostru, anunță Inspectoratul de Poliție Județean BN.
Conform datelor colectate, în anul în curs, am înregistrat 287 de cazuri de înșelăciune, din acest total, 141 de fapte au fost comise prin mijloace de comunicare online.
Cele mai multe astfel de infracțiuni au fost sesizate în municipiul Bistrița, unde s-au înregistrat 167 de infracțiuni, dintre care 115 au fost comise în mediul online.
Din totalul infracțiunilor sesizate, 67 de fapte de înșelăciune sunt în prezent cercetate de către Serviciul de Investigații Criminale și Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, dintre acestea, 18 fiind comise în mediul online. Aceste cazuri implică prejudicii mai ridicate și necesită o abordare mai complexă.
În acest context dorim să aducem în atenția cetățenilor informații și aspecte de avut în vedere atunci când intenționează să folosească mediul online pentru efectuarea de activități financiare sau investiții și cele mai utilizate metode folosite de infractori.
Principalele fapte înregistrate sunt cele care vizează fraude pe platforme de comerț online, fiind identificate în principal două situații:
- Fraudatorul ca și cumpărător: Contactează vânzătorul și solicită mutarea conversației pe un alt canal (ex. rețele de socializare și mesagerie). Pretinde că a plătit produsul și trimite un link fals pentru încasarea sumei, cerând datele de securitate ale cardului bancar. După obținerea informațiilor, inițiază tranzacții frauduloase și nu mai răspunde la mesaje.
- Fraudatorul ca și vânzător: Postează anunțuri cu produse fictive la prețuri foarte mici. Direcționează cumpărătorul către un link de tip „phishing” pentru a obține datele cardului, pe care le folosește ulterior pentru plăți online la comercianți din alte țări. O altă modalitate în înșelare a unui cumpărător de bună credință fiind livrarea unui produs cu alte caracteristici decât cele comandate (de obicei mult inferioare), neexistând ulterior posibilitatea returnării produsului.
O altă modalitate de sustragere a datelor bancare de la persoane vulnerabile este:
- Smishing-ul (phishing-ul prin SMS) este metoda de fraudare prin folosirea canalelor de comunicare prin mesaje SMS, care par a fi transmise de bănci, firme de curierat, instituții poștale sau furnizori de servicii. Scopul este obținerea de către fraudatori a unor date personale sau de autentificare, de regulă prin direcționarea victimei către un link (website clonat) unde îi sunt solicitate datele personale/datele cardului (număr card, data expirării, CVV2/CVC) etc. Odată furnizate, fraudatorii folosesc informațiile pentru a accesa și sustrage fondurile persoanei care le-a furnizat.
Din sfera infracțiunilor de înșelăciune comise prin intermediul mijloacelor de comunicare online, se numără și:
- Fraudele cu investiții care reprezintă scheme frauduloase în care persoane sau entități necinstite promit investitorilor potențiali oportunități de investiții extrem de profitabile, dar care, în realitate, nu există sau sunt înșelătoare. Aceste scheme sunt diversificate și pot include tranzacții cu acțiuni fictive, criptomonede inexistente, scheme piramidale sau produse financiare fictive. Aceste investiții pot fi promovate prin reclame de tip Deepfake – mesaje video difuzate în social media, în care apar imagini falsificate ale unor persoane, de obicei de notorietate, care recomandă anumite investiții, fără ca, în realitate, acestea să fie implicate în subiect.
- Scam pe rețele de socializare, fie că este vorba de reclame false sau comentarii la subiecte ce atrag un număr mare de interacțiuni, oferind investiții, relații amoroase, câștiguri din senin, moșteniri neașteptate din străinătate pe care cel care a postat nu ar avea cui le transmite sau opere de caritate, obținerea de credite cu dobândă neverosimil de mică. Toate aceste metode solicită o plată în avans, către destinații și persoane necunoscute, a unor sume de bani sau așa zise taxe (Advance-fee scam). Autorii se concentrează plătind reclame frauduloase pe pagini cu subiecte care au audiență și interacțiune mare, încercând să direcționeze reclamele către segmente de populație ce au cunoștințe de securitate online minime.
Din experiența polițiștilor care cercetează fapte de înșelăciune prin mijloace de comunicare online, pentru a rămâne protejat de fraudele online trebuie reținute următoarele aspecte:
Nu există câștiguri ușoare, imediate pe rețelele sociale, din partea unor necunoscuți! Promotorii fraudelor încearcă să atragă ”investitori” folosind limbaj tentant, cum ar fi “dublați-vă investiția într-o săptămână” sau “profituri garantate”.
Lipsa de cunoștințe tehnice necesare în noile activități desfășurate online, duc la cedarea controlului. Persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice, la orice măsura de securitate digitală, cedând total controlul dispozitivelor electronice folosite.
În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate, să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații tip remote desktop (de control de la distanță), prin care aceștia capătă control total al acelor dispozitive. Astfel, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.
Persoanele sunt predispuse să riște sume mici de bani online, chiar dacă au suspiciuni cu privire la onestitatea anumitor oferte. Acesta poate conduce, în final, la pierderea totală a controlului asupra dispozitivelor prin care gestionează adresele de e-mail și online banking și în final, chiar a tuturor conturilor bancare.
Băncile și autoritățile nu solicită niciodată online, telefonic sau prin SMS date confidențiale precum datele cardurilor, parola de acces sau PIN-ul.
“Reprezentanții” falselor platforme de investiții care se autoproclamă “analişti financiari sau brokeri” sunt caracterizați de insistenţa şi presiunile pe care le fac asupra persoanelor să investească sau să evite să discute despre situația în care se află cu familia, prietenii, reprezentanți ai băncilor sau poliția.
Direcții de urmat în situația în care o persoană devine victimă sau constată că este pe cale să devină victimă a unei infracțiuni de înșelăciune prin mijloace de comunicare online:
- în cazuri care creează suspiciuni se recomandă adresarea urgentă către unitățile bancare și poliție.
- Întreruperea, imediat, a legăturii cu autorii faptelor, chiar dacă aceștia încearcă insistent să reia contactul;
- luarea de măsuri de limitare a daunelor solicitând unităților bancare blocarea cardurilor/conturilor/transferurilor frauduloase, până la clarificarea situației juridice a acestora;
- încetarea folosirii și dezinstalarea programelor de acces la distanță, neaccesarea link-urilor sau atașamentelor;
- păstrarea datelor legate de fraudă. Poliția și lucrătorii bancari vor avea nevoie de ele.
Pe parcursul anului 2024, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a postat constant, în mediul online, mesaje de prevenire a infracțiunilor cibernetice, abordând diverse problematici. Au fost abordate subiecte de actualitate, mesajele concentrându-se pe riscurile și metodele de prevenire a înșelăciunilor online.
De finalul anului 2023, din perioada sărbătorilor de iarnă și continuând până în prima lună a anului 2024 a fost abordată tema cumpărăturilor online, având în vedere perioada de reduceri și achiziții masive din această lună. Mesajele au vizat educarea consumatorilor cu privire la identificarea înșelăciunilor și cumpărăturile în siguranță.
Ulterior, atenția a fost îndreptată către criptomonede și fraude cu investiții, un domeniu din ce în ce mai popular, dar și periculos, unde multe persoane sunt vulnerabile la scheme frauduloase sau investiții riscante.
În luna martie a fost abordat fenomenul DeepFake, explicând publicului cum pot fi folosite aceste tehnologii pentru a manipula informații și a induce în eroare, subliniind importanța verificării surselor și protecției identității online.
Lunile următoare au fost puse în centrul atenției înșelăciunile online, oferind sfaturi practice despre cum se pot recunoaște și evita capcanele întinse de infractori prin diverse platforme online. Au fost aduse în discuție campaniile de tip SMS SPAM, un alt mod prin care infractorii încearcă să obțină date personale sau să infecteze dispozitivele utilizatorilor cu programe malițioase.
Prin intermediul rețelelor de socializare, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a transmis aceste mesaje preventive unui număr semnificativ de persoane, până în prezent, postările ajungând la aproape 61.000 de persoane.
Această direcție continuă să fie o prioritate deoarece informarea și conștientizarea publicului reprezintă primul pas în prevenirea victimizării.
Una dintre prioritățile Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității pentru acest an este „Siguranța Online”, o prioritate națională de prevenire care se aliniază cu contextul actual în care tehnologia și mediul digital joacă un rol din ce în ce mai important în viața de zi cu zi.
În acest sens, la nivel național, a fost creat și actualizat constant site-ul www.sigurantaonline.ro, unde sunt prezentate detaliat metode și mijloace de prevenire și identificare a fraudelor online.
La nivelul județului Bistrița-Năsăud, polițiștii din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității au desfășurat trei campanii în domeniul siguranței online. Dintre acestea, două sunt campanii naționale care au fost adaptate și implementate local, iar una este o campanie inițiată la nivel local, concepută special pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunității noastre.
Campania de prevenire a fraudelor informatice care au ca mod de operare investițiile online în acțiuni și criptomonede a fost una dintre inițiativele cheie. Această campanie vizează educarea publicului cu privire la riscurile investițiilor online nesigure, pentru reducerea riscului de victimizare, subliniindu-se importanța verificării surselor și a evitării schemelor de „îmbogățire rapidă”. Au fost desfășurate activități cu angajați ai unor societăți comerciale de pe raza județului, activități de informare cu populație vârstnică, activități de informare în unitățile școlare de pe raza județului și activități de informare stradală.
Proiectul „Siguranța Online” – Protecție prin educație – Securitate digitală, este o campanie în desfășurare, care pune accentul pe educația digitală a cetățenilor, oferindu-le instrumentele necesare pentru a naviga în siguranță pe internet și pentru a se proteja împotriva diferitelor forme de criminalitate cibernetică, cu promovarea platformei www.sigurantaonline.ro. Au fost desfășurate activități în școli, tabere, activități de informare stradală, organizare de info-pointuri tematice).
Campania locală „Siguranță la un click distanță” a fost special concepută pentru a veni în sprijinul persoanelor vulnerabile din mediul rural, unde accesul la informații și resurse poate fi mai limitat. Prin această campanie, ne-am propus să aducem cunoștințele și practicile de siguranță digitală mai aproape de cei care au cea mai mare nevoie de ele. Activitățile au fost desfășurate cu preponderență în mediul rural, cu sprijinul și implicarea polițiștilor de la posturile de poliție.
Prin intermediul ecranelor publicitare disponibile în diverse societăți comerciale cu aflux ridicat de persoane, din municipiul Bistrița, au fost diseminate informații informativ-preventive pentru protejarea populației.
În acest sens, vor fi continuate, cu prioritate, activitățile pentru creșterea gradului de siguranță și protecție pentru cetățeni pe toate domeniile de activitate.
