Guvernul României intenționează să majoreze salariul minim brut de la 3.700 la 4.050 de lei începând cu 1 ianuarie 2025, ceea ce va genera costuri suplimentare atât pentru companiile private, cât și pentru sectorul public. Potrivit unei analize a proiectului de hotărâre de guvern, firmele private vor trebui să suporte o creștere a cheltuielilor de aproximativ 3,4 miliarde de lei. În același timp, sectorul de stat va avea cheltuieli suplimentare de 4 miliarde de lei, dar și încasări adiționale de 2,9 miliarde de lei din contribuții și taxe aferente salariilor mai mari.
Din impactul bugetar calculat de reprezentanții Ministerului Muncii rezultă că mediul privat va fi cel mai afectat de creșterea salariului minim brut de la 1 ianuarie. Aproximativ 2,5 miliarde de lei reprezintă costul total în 2025 al salariilor minime aflate în plată acum în sectorul privat.
În schimb, Ministerul de Finanțe va înregistra un profit din diferența între cheltuielile cu mărirea salariilor din sectorul public, care sunt calculate în funcție de salariul minim brut, și veniturile încasate din taxele și impozitele pe forța de muncă.
Impactul asupra angajaților
Majorarea salariului minim va afecta în mod direct două categorii de angajați:
- Cei plătiți cu salariul minim pe economie – În prezent, aproximativ 843.668 de salariați (15,5% din totalul forței de muncă) câștigă salariul minim brut, conform datelor Ministerului Muncii. Aceștia vor beneficia de o creștere a veniturilor lunare începând cu anul viitor.
- Angajații din sectorul bugetar – Pentru cei 979.852 de bugetari (18% din totalul angajaților), salariile vor crește în funcție de coeficientul de salarizare, care se calculează pe baza salariului minim brut. Această măsură va conduce la o îmbunătățire a veniturilor pentru un număr semnificativ de lucrători din sectorul public.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană
În context european, salariul minim din România, chiar și după majorare, rămâne relativ scăzut. De exemplu, în Germania, salariul minim brut este de aproximativ 12,41 euro pe oră, ceea ce echivalează cu un salariu lunar de peste 2.000 de euro, în timp ce în Franța este de aproximativ 1.747 de euro pe lună. Chiar și în țările vecine precum Ungaria, unde salariul minim brut este de 500 de euro, sau Polonia, cu aproximativ 750 de euro, România continuă să se situeze în coada clasamentului. Aceasta subliniază nevoia de ajustare a veniturilor pentru a reduce discrepanțele economice dintre statele membre ale UE.
Efecte economice și sociale
Deși măsura vizează creșterea puterii de cumpărare și reducerea sărăciei, aceasta va pune presiune suplimentară pe angajatori, în special pe întreprinderile mici și mijlocii. Pentru acestea, creșterea costurilor cu forța de muncă poate însemna fie diminuarea profitului, fie ajustarea prețurilor bunurilor și serviciilor oferite, ceea ce ar putea avea un efect inflaționist.
Pe de altă parte, creșterea salariului minim va contribui la creșterea încasărilor bugetare și va îmbunătăți standardul de viață pentru o parte din populație. În ansamblu, această măsură este un pas necesar pentru alinierea salariilor din România cu cele din alte țări europene, dar rămâne de văzut cum va fi absorbită de economie în contextul actual.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
