Lipsa investițiilor străine în turism a survenit atât pe fondul pandemiei, dar și pe fond financiar – pe măsura ce băncile au crescut ratele dobânzilor – și a reticenței finanțatorilor, coroborate cu lipsa unui cadru legislativ de susținere a sectorului turismului, potrivit specialiștilor din industrie. Majoritatea celor care doresc să finanțeze acest domeniu sunt cetățeni români sau expați care trăiesc și activează pe teritoriul țării noastre.
Traian Bădulescu, consultant în turism și purtător de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), consideră că investițiile străine ar putea juca un rol crucial în dezvoltarea turismului românesc, contribuind la creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă, alături de o mai puternică poziționare a țării noastre pe harta turismului mondial.
Dar de ce nu este România pe harta investitorilor străini?
Venind după ani în care industria s-a adaptat mai multor provocări economic-fiscale, geo-politice, climatice și de schimbare a comportamentului turiștilor, ultimii doi ani au fost marcați de inflația crescută, de cele două conflicte din Ucraina și Israel, de contracararea efectelor pandemiei, în special în retenția și formarea echipelor, și de regândirea tendințelor de consum. Așadar, reprezentanții industriei spun că ritmul încetinit de investiții este explicabil.
„Industria ospitalității a avut ca prioritate să se adapteze continuu acestor factori de influență și să-și ajusteze în permanență strategiile, să se reinventeze, nu neapărat să își extindă într-un mod semnificativ portofoliul. Nivelul ridicat al costurilor de finanțare se va păstra și în perioada următoare, iar băncile și investitorii se uită cu maximă precauție la fiecare proiect pe care îl susțin”, spune Simona Constantinescu, președinte al Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Totuși, România este atractivă pentru lanțurile hoteliere internaționale, pe fondul tendințelor din industria ospitalității din regiune, precum și odată cu intrarea în Schengen. Potrivit unei analize realizată de compania de consultanță imobiliară Crosspoint Real Estate, în acest an, pe plan local, sunt aşteptate a fi livrate 13 proiecte hoteliere importante, inclusiv cinci hoteluri de 5 stele şi şase hoteluri de 4 stele, ceea ce arată un trend pozitiv.
„Suntem o țară atractivă, care are potențial de creștere pentru investitori și lanțurile internaționale, dar și pentru investitorii care până acum investeau în mod tradițional doar în real estate, în clădiri de birouri. Suntem o destinație sigură, suntem ușor de accesat de către turiștii din țările U.E. și avem o țară cu resurse turistice diversificate. Acum există un potențial mai mare pentru investiții venite din finanțările cu fonduri europene, pe care hotelierii le pot accesa, acestea adresându-se preponderent către proiectele de eficiență energetică a clădirilor”, transmite reprezentantul FIHR.
Infrastructura atrage investiții
Președintele FIHR transmite că există premizele creșterii investițiilor străine în turism (cum ar fi stabilitatea economică și politică, dezvoltarea infrastructurii din bani europeni, promovarea internațională a României și interesul crescut pentru turismul românesc), ceea ce va duce la o creștere a diversității ofertei, a jucătorilor care vor promova România peste hotare și, în consecință, la creșterea aportului sectorului turismului în PIB-ul țării. Totuși, unele zone turistice din România au încă o infrastructură deficitară, inclusiv drumuri și facilități de transport, așa cum este Delta Dunării.
„Cu siguranță, unele regiuni sunt mai atractive și altele mai puțin, fiind corelate cu politicile de dezvoltare ale unităților administrative teritoriale și cu investițiile în infrastructura generală, mai ales cea de transport. Vedem cum crește interesul investitorilor pentru marile orașe, cum sunt București, Oradea sau Cluj-Napoca, dar și Brașov, după deschiderea aeroportului, Timișoara, Arad, Sibiu și, mai recent, Iași”, spune Simona Constantinescu.
Potrivit acesteia, regiunea Transilvania are o creștere mai accelerată a investițiilor, fiind conectată prin autostrăzi de vestul Europei și prezentând o gamă variată de oferte de turism, de la cel de business, city-break și festivaluri din orașele mari, la turismul în natură, gastronomic, cultural și istoric.
„Delta Dunării rămâne o destinație cu notorietate, dar nu s-a dezvoltat la fel de rapid, fapt determinat, în principal, de implicarea redusă a autorităților în promovarea destinației și de lipsa de dezvoltare a unei infrastructuri turistice sustenabile, care să nu afecteze fauna și flora. Segmentul de turism balnear și de sănătate începe să fie revitalizat pe plan național, aici existând o serie de investiții importante, ajutate fiind de redescoperirea beneficiilor pentru sănătate a factorilor naturali de cură – ape minerale, nămol sapropelic, saline etc. În special post-pandemie, clienții sunt mult mai interesați de sănătatea fizică și psihică și accesează mai frecvent destinațiile turistice unde beneficiază de hoteluri cu SPA și terapii diverse”, transmite reprezentantul FIHR.
Citește continuarea în PressHub
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
