România ocupă, din păcate, ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de utilizarea tehnologiilor digitale avansate, precum inteligența artificială, în sectorul privat. Conform raportului Digitalizarea în Europa – 2025, doar 3,1% dintre firmele românești au implementat astfel de tehnologii, mult sub media europeană de 13%. Diferența e uriașă și reflectă nu doar un decalaj economic, ci și unul de mentalitate și priorități.
De ce suntem codașii digitalizării europene?
1. Lipsa investițiilor și percepția tehnologiei ca „lux”
Cele mai multe firme, în special cele mici și mijlocii, evită să investească în digitalizare din lipsă de fonduri sau din lipsa unei viziuni pe termen lung. Tehnologiile precum inteligența artificială, cloud computing sau automatizarea proceselor sunt percepute mai degrabă ca „mofturi” decât ca instrumente esențiale pentru eficiență și dezvoltare.
2. Nivelul redus al educației digitale
România are un nivel scăzut de alfabetizare digitală. Dacă media UE arată că 56% dintre cetățeni au competențe digitale de bază, în România procentul este și mai mic. Angajații slab pregătiți în acest domeniu devin o frână în calea adoptării tehnologiilor moderne.
3. Birocrația sufocantă și neîncrederea în sistemele digitale
Firmele românești sunt descurajate de proceduri greoaie, lipsa unui sprijin clar din partea statului și neîncrederea generală în digitalizarea instituțională. Mulți antreprenori preferă în continuare facturi pe hârtie și contracte semnate cu pixul.
4. Lipsa formării profesionale în domeniul IT
În timp ce 22% dintre firmele europene oferă cursuri de perfecționare digitală angajaților, în România procentul este neglijabil. În Finlanda, lider la acest capitol, peste 38% din firme investesc în formarea angajaților. La noi, angajatorii se tem de costuri sau pur și simplu nu văd valoarea pe termen lung a acestor cursuri.
5. Ponderea redusă a specialiștilor IT în economie
Doar 3% dintre angajații români lucrează în domeniul tehnologiei informației, față de 9% în Suedia sau 8% în Luxemburg. Deși România are potențial — universități tehnice bune, olimpici în informatică și o diasporă IT de elită — majoritatea acestor specialiști aleg fie joburi în afara țării, fie colaborări cu multinaționale, evitând sectorul local de IMM-uri.
Ce e de făcut?
Digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru supraviețuirea economică. Țări precum Estonia sau Finlanda au înțeles acest lucru de ani buni, investind constant în infrastructură digitală, educație și simplificarea relației statului cu firmele. România ar putea învăța din aceste modele.
Comisia Europeană a deschis, pe data de 3 aprilie 2025, apelul dedicat susținerii Centrelor de inovare digitală (EDIH), finanțare destinată exclusiv consolidării rețelei europene de centre de inovare digitală, instituită prin Programul Europa Digitală.
În România toate cele 7 centre de inovare digitală operaționale, co-finanțate din Programul Europa Digitală și din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PCDIF), prin intermediul Autorității pentru Digitalizarea României, sunt eligibile pentru participare la apel.
Lista centrelor europe de inovare digitală din România precum și mai multe detalii despre misiunea acestora pot fi consultate pe site-ul ADR: https://www.adr.gov.ro/centrele-de-inovare-digitala-dih/
EDIH-urile sprijină transformarea digitală a IMM-urilor și a organizațiilor din sectorul public din aria geografică în care activează, prin furnizarea a 4 tipuri de servicii: test before invest, training și dezvoltarea competențelor, sprijin în identificarea oportunităților de finanțare, networking și acces la ecosistemele de inovare.
Expertiza și infrastructura puse la dispoziție de către DIH-uri și partenerii acestora trebuie să acopere o gamă largă de nevoi de digitalizare, de la tehnologii de bază la tehnologii specializate, în special inteligența artificială.
Informații detaliate cu privire la apel sunt disponibile pe portalul EU Funding & Tenders, accesând link-ul: https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/portal/screen/home. Propunerile pot fi depuse până la data de 14 mai 2025.
Este nevoie de:
- politici publice coerente pentru digitalizare;
- stimulente fiscale pentru firmele care adoptă AI și alte tehnologii avansate;
- cursuri digitale finanțate de stat sau prin parteneriate public-private;
- campanii de informare pentru schimbarea percepției despre tehnologie în rândul antreprenorilor.
Rămânerea în urma Europei la capitolul digitalizare poate avea costuri uriașe pentru economia românească. Într-o lume în care AI-ul și automatizarea devin standard, România riscă să devină o piață de consum și forță de muncă ieftină, în loc să fie un jucător competitiv pe plan european. Soluțiile există, dar trebuie aplicate cu voință politică și implicare reală din partea mediului de afaceri.
Imagine de Gerd Altmann de la Pixabay
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
