Fostul primar al municipiului Bistrița, Ioan Turc, în prezent secretar de stat în Ministerul Justiției, continuă seria transmisiunilor live pe Facebook în care se plimbă singur prin București și comentează teme legate de orașul pe care l-a condus.
De data aceasta, Turc a readus în discuție o idee controversată: relocarea unor persoane vulnerabile din cartierul Viișoara în containere.
Subiectul apare în contextul în care actualul primar al Bistriței, Gabriel Lazany, a verificat recent starea locuințelor sociale din Viișoara.
În urma controalelor, locatarilor li s-ar fi dat un termen de o lună pentru a repara stricăciunile din apartamente și pentru a respecta regulile de conviețuire în comunitate. În caz contrar, unele persoane riscă evacuarea.
În intervențiile sale online, Ioan Turc a sugerat reactivarea unui proiect mai vechi, inițiat în timpul fostei administrații conduse de Ovidiu Crețu. Acesta prevedea amplasarea unor containere locuibile pentru persoanele care nu mai pot rămâne în locuințele sociale.
Ce spunea Crețu la achiziția de containere
Construirea de locuințe sociale este în continuare necesară în Bistrița și spun eu că un număr important, dar nu mai este vorba de multe sute, dar 100-150-200 de locuințe sociale ar putea să rezolve problema locuinței pentru persoanele sau familiile nevoiașe din Bistrița.
Vom încerca să demarăm construcția în 2017 tot în zona Viișoara, în partea dinspre calea ferată, unde avem un teren cu această destinație. Tot în zona respectivă vom cumpăra un teren pentru locuințe de necesitate.
Oferta de pe piață și tehnologia ne-au rezolvat această problemă. Ceea ce am încercat noi să facem prin 2009-2010 era la prețuri foarte mari. Am încercat să aducem containere folosite în zonele care fuseseră inundate, n-am reușit, dar până la urmă am găsit sursa respectivă și vom putea să amplasăm locuințe de necesitate de tip container care sunt la preț foarte ieftin, undeva sub 10.000 de euro o locuință, ceea ce ne va permite ca acele persoane care nu se pot adapta vieții în comun în blocurile sociale să le scoatem și să le mutăm într-o astfel de locuințe. Acest lucru va rezolva câteva situații foarte difiicile, delicate. Este suficient să fie pe o scară un apartament la care s-a înrerupt furnizarea utilităților ca să deranjeze toată scara.
N-am avut posibilitatea să îi evacuăm până acum pentru că n-am avut unde. Lucrurile se vor schimba. Este vorba într-o primă, etapă, în locația respectivă, de 6-8 astfel de locuințe, maxim 10. d
Dacă vor fi necesare mai multe, le vom dispersa în alte zone din municipiu”38.000 de lei au fost repartizați pentru fazele de proiectare (inclusiv racordare la utilități), 80.000 de lei pentru achiziționarea unui teren în Viișoara și 250.000 de lei pentru achiziționarea de containere.
”La această dată există mai multe sentințe irevocabile prin care s-a dispus evacuarea chiriașilor din locuințe. Având în vedere că majoritatea familiilor au și copii minori, este necesară construirea acestor locuințe de necesitate.
Se vor achiziționa 15 containere dispuse în două amplasamente. 8-10 containere vor fi amplasate în zona blocurilor sociale din Viișoara, pentru care se va achiziționa teren, iar diferența pe un alt teren care va fi identificat ulterior”, precizează municipalitatea.
Ce îl preocupă pe Ioan Turc
Potrivit lui Turc, o parte dintre aceste containere ar fi deja achiziționate din fonduri ale Primăriei și depozitate pe o platformă de beton din apropierea blocurilor sociale.
Criticii ideii consideră însă că soluția este problematică atât din punct de vedere social, cât și moral. În mod obișnuit, locuințele modulare de tip container sunt folosite în situații de urgență – de exemplu după inundații, cutremure sau incendii – ca soluții temporare pentru persoanele rămase fără locuință. În aceste cazuri, ele sunt oferite gratuit și pe termen limitat, până la rezolvarea situației.
Aplicarea acestui model ca soluție permanentă pentru persoane vulnerabile ridică însă întrebări serioase. Spațiul disponibil într-un astfel de container este redus, iar condițiile de locuire sunt departe de standardele unei locuințe obișnuite. Pentru unii observatori, ideea riscă să transforme o problemă socială complexă într-o formă de segregare urbană de tip ghetou.
În același timp, activitatea publică a lui Ioan Turc pe rețelele sociale a stârnit și alte reacții. Postările frecvente despre Bistrița și despre proiectele pe care le-ar fi continuat sau implementat dacă ar fi rămas primar sugerează, în opinia mea, că fostul edil nu s-a desprins complet de logica electorală.
Aceste discuții apar într-un moment sensibil pentru sistemul de justiție din România, unde dezbaterile privind reformele și problemele din sistem sunt intense.
În acest context, ne întrebăm dacă nu cumva un secretar de stat din Ministerul Justiției ar trebui să își concentreze mai mult atenția asupra responsabilităților instituționale.
Pe plan local, tensiunile politice nu lipsesc nici în interiorul organizației PNL Bistrița. Disputele dintre consilierii liberali din Consiliul Local au devenit vizibile în mai multe rânduri, ceea ce ridică semne de întrebare privind coeziunea partidului în plan local și cum conduce Turc organizația municipală.
Dezbaterea privind soluțiile pentru persoanele vulnerabile din Viișoara rămâne deschisă. Întrebarea esențială este dacă relocarea în containere reprezintă o soluție realistă sau doar o propunere care riscă să adâncească problemele sociale existente.
*Acest material reprezintă o opinie și aparține autorului articolului.*
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
