Un studiu recent realizat de The Tax Institute și prezentat Ministerul Finanțelor și ANAF scoate la lumină una dintre cele mai controversate probleme ale sistemului fiscal românesc: tratamentul inegal al veniturilor persoanelor fizice.
Conform analizei, românii sunt taxați nu în funcție de cât câștigă, ci în funcție de modul în care își obțin veniturile, ceea ce generează discrepanțe majore.
Diferențe de taxare de până la 7:1
Raportul evidențiază situații în care, pentru același nivel de venit, sarcina fiscală totală poate ajunge la 41,5% în cazul salariilor, în timp ce pentru drepturi de autor scade până la aproximativ 6%. Această diferență semnificativă este considerată de autori drept o dovadă clară a inechității sistemului.
„Sarcina fiscală trebuie să depindă de CÂT, nu de CUM câștigăm”, se arată în document, care critică actuala arhitectură fiscală pentru lipsa de coerență și echitate.
Un alt pasaj din raport subliniază:
„Diferențele de tratament fiscal între diverse categorii de venituri distorsionează comportamentul economic și încurajează optimizarea fiscală agresivă, în detrimentul conformării voluntare.”
Instabilitate legislativă și venituri subdeclarate
Analiza mai arată că legislația fiscală privind veniturile persoanelor fizice a fost modificată de peste 470 de ori în ultimii 10 ani, ceea ce contribuie la impredictibilitate și dificultăți de conformare.
În același timp, autorii semnalează un fenomen larg răspândit de subdeclarare a veniturilor:
„Datele disponibile indică niveluri semnificative de subraportare a veniturilor în aproape toate categoriile analizate, ceea ce reflectă atât complexitatea sistemului, cât și lipsa de încredere în echitatea acestuia.”
România se numără, de altfel, printre statele UE cu cea mai ridicată povară fiscală pe muncă, potrivit studiului.
Propunerile de reformă: 16 măsuri pentru echitate
Pentru corectarea acestor dezechilibre, The Tax Institute propune un set amplu de 16 măsuri, care vizează simplificarea și uniformizarea taxării:
- Revenirea la o cotă unică de 16% pentru toate tipurile de venit;
- Stabilirea contribuțiilor sociale la 21,7% (CAS) și 8,8% (CASS);
- Plafonarea CASS la echivalentul a 6 salarii minime pe lună;
- Eliminarea dublei impozitări a dividendelor, astfel încât impozitul total să nu depășească 16%;
- Renunțarea la regimul de impozitare al microîntreprinderilor și integrarea acestora în categoria veniturilor independente;
- Extinderea sistemului de reținere la sursă pentru toate contribuțiile.
Un alt fragment relevant din raport precizează:
„Un sistem fiscal coerent și echitabil trebuie să reducă diferențele artificiale între tipurile de venit și să asigure o bază largă de impozitare, cu reguli clare și stabile pe termen lung.”
Necesitatea unei reforme pe termen lung
Autorii studiului susțin că reformele propuse sunt aliniate practicilor europene și ar putea contribui la creșterea conformării fiscale și la reducerea economiei subterane.
În lipsa unor schimbări structurale, avertizează raportul, România riscă să perpetueze un sistem care penalizează munca salariată și stimulează arbitrariul fiscal.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
