Deși a fost ales în circumscripția Bistrița-Năsăud, activitatea parlamentară a lui Tiberiu-Nicolae Boșutar este dominată de teme silvice generale, fără întrebări punctuale despre problemele județului. În plen, singurele intervenții de conținut au vizat Codul silvic. Al doilea cel mai tăcut om trimis de bistrițeni în Parlament, după Andrei Csillag care și-a rostit doar jurământul.
Deputat de Bistrița-Năsăud, cu agendă de Suceava și discurs național
Tiberiu-Nicolae Boșutar a intrat în Parlament ca deputat AUR ales în circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud, însă activitatea sa parlamentară ridică o întrebare legitimă: cât din mandatul său este folosit pentru reprezentarea concretă a cetățenilor din județul care l-a trimis în Camera Deputaților? Profilul oficial al Camerei Deputaților îl prezintă ca deputat AUR de Bistrița-Năsăud și membru în comisiile de agricultură/silvicultură și de mediu, zone compatibile cu profilul său public de activist pe teme forestiere.
O analiză a intervențiilor, interpelărilor și proiectelor inițiate arată însă o ruptură între mandatul obținut în Bistrița-Năsăud și agenda parlamentară efectivă. Boșutar vorbește despre păduri, Codul silvic, Romsilva, pădurari, proprietari forestieri, lemn de foc sau tehnologii de monitorizare, dar aproape deloc despre Bistrița-Năsăud ca județ concret. Nu abordează teme ca: drumuri, spitale, școli, comune izolate, infrastructură, investiții locale, probleme sociale sau instituții județene.
În plus, pe lângă depunerea jurământului a vorbit doar de două ori în plenul Camerei Deputaților.
Doar patru minute și 12 secunde în plen
Potrivit capturilor de pe site-ul Camerei Deputaților, la rubrica „luări de cuvânt” apar intervenții la trei puncte de sumar, în două ședințe, cu o durată video totală de 0h04m12s. În afara depunerii jurământului din 21 decembrie 2024, Boșutar apare cu intervenții de fond în ședința Camerei Deputaților din 4 noiembrie 2025, ambele la dezbateri privind modificarea sau completarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic.
Stenogramele oficiale indică ședința din 4 noiembrie 2025 ca moment al intervențiilor sale pe proiectele legate de Codul silvic, iar ședința din 21 decembrie 2024 ca moment al depunerii jurământului.
Cu alte cuvinte, după momentul formal al preluării mandatului, singurele intervenții politice vizibile în plen au fost despre Codul silvic. Nu despre Bistrița-Năsăud. Nu despre probleme locale. Nu despre administrațiile din județ. Nu despre proiectele majore de infrastructură, mediu, educație sau sănătate ale comunităților care i-au dat mandatul. Am căutat cu lupa măcar o referire la județul Bistrița-Năsăud, dar nu am găsit.
Într-una dintre intervențiile sale din plen, Boșutar acuză partidele aflate la putere că nu lucrează și că nu vor să dezbată proiectele de pe ordinea de zi. În cealaltă, vorbește despre lupta sa cu „mafia” care distruge pădurile și despre proprietarii de păduri. Tema este coerentă cu imaginea sa publică, dar nu oferă niciun element specific județului Bistrița-Năsăud.
Interpelări multe, dar nu pentru Bistrița-Năsăud
În cifre, activitatea pare consistentă: capturile de pe pagina oficială indică 26 de întrebări și interpelări. Problema apare la conținut. O verificare a titlurilor și temelor arată că interpelările lui Boșutar vizează în principal chestiuni naționale sau teme legate de zona forestieră, fără o direcționare explicită către județul Bistrița-Năsăud, deși circumspripția pe care chipurile o reprezintă are probleme grave în domeniul forestier.
Printre subiectele identificate se numără: deficitul de lemn de foc pentru populație, structura proprietății forestiere sub 10 hectare, pregătirea pădurarilor, Strategia Națională pentru Păduri, creșterea suprafețelor împădurite, aplicarea Codului silvic, tehnologia LIDAR pentru scanarea pădurilor, amenajamentele silvice și regimul ocoalelor silvice. Camera Deputaților listează, de exemplu, întrebarea nr. 4106A/18.02.2026 privind deficitul de lemn de foc și întrebarea nr. 4047A/11.02.2026 privind proprietatea forestieră sub 10 hectare.
Alte întrebări ies complet din sfera județului: transportul de pasageri pe Dunăre, aplicarea directivei europene privind returnarea cetățenilor străini, patrimoniul Mitropoliei Basarabiei, caii de rasă aflați în proprietatea statului sau proiectul de reorganizare a Romsilva. Pagina AUR care arhivează intervențiile sale confirmă această agendă: păduri, Basarabia, Dunăre, migrație, cai de rasă, Romsilva.
Singura legătură constantă cu Bistrița-Năsăud este formula administrativă din antet: „Deputat AUR, circumscripția electorală nr. 6, Bistrița-Năsăud”. În conținutul întrebărilor, județul nu devine obiect de analiză. Nu apar solicitări punctuale pentru Bistrița, Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi, Rodna, Valea Bârgăului, zona de Câmpie sau alte comunități ale județului.
Un candidat „parașutat” politic în Bistrița-Năsăud
Boșutar nu vine din politica locală a județului. Presa națională și locală l-a prezentat ca activist de mediu din județul Suceava, mai exact din Moldovița, care a preluat în vara anului 2024 coordonarea AUR Bistrița-Năsăud și a candidat apoi pentru Camera Deputaților din partea organizației județene.
În termeni politici, cazul se încadrează în tiparul candidatului parașutat: un lider adus din afara județului, instalat la conducerea unei organizații locale și plasat pe o poziție eligibilă. Caragiale cu al lui Agamiță a surprins exact filonul politrucilor din România, piesă care se repetă la fiecare rând de alegeri și pe care o joacă la fel lideri politici fără coloană.
Faptul că un parlamentar nu este originar din județul în care candidează nu este ilegal și nu îl descalifică automat. Problema apare când, după validarea mandatului, agenda parlamentară nu arată o preocupare clară pentru județul respectiv.
În cazul lui Boșutar, documentele analizate indică mai degrabă continuitatea temelor sale personale — păduri, silvicultură, Cod silvic — decât o asumare a problemelor publice ale Bistriței-Năsăud, cu toate că unele dintre cele mai profitabile afaceri din județ sunt cele din industria lemnului, cu toate că cele mai multe păduri grănicerești sunt administrate de ocoalele silvice din județul nostru, cu toate că…
Două proiecte de hotărâre: niciunul despre BN
La capitolul proiecte de hotărâre inițiate, Camera Deputaților listează două poziții: PHCD nr. 29/2025, privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților, și PHCD nr. 77/2025, privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru investigarea exploziei produse în imobilul din Sectorul 5, Calea Rahovei, București.
Niciunul dintre aceste proiecte de hotărâre nu are legătură cu Bistrița-Năsăud. Primul privește funcționarea internă a Camerei Deputaților. Al doilea privește un caz grav, dar localizat în București. Pentru județul din care a fost ales, nu apare un proiect de hotărâre dedicat.
Sinteza activității deputatului
În privința propunerilor legislative, profilul oficial îi atribuie un număr mare de inițiative co-semnate, multe dintre ele alături de zeci de parlamentari AUR sau de parlamentari din alte grupuri. Aceste semnături contează statistic, dar ele nu echivalează neapărat cu o agendă legislativă proprie pentru Bistrița-Năsăud. Mai multe fișe legislative CDEP arată proiecte cu zeci de coinițiatori, între care apare și Boșutar. Boșutar nu a găsit de cuviință de exemplu să susțină un amendament la Legea Bugetului și să ceară ceva pentru Bistrița-Năsăud.
Instigator în piața publică, dar tăcut în Parlament
Un alt episod relevant pentru profilul public al deputatului este dosarul penal deschis pentru instigare publică, după declarațiile făcute în decembrie 2024, când Boșutar, aflat la Bistrița pentru ridicarea certificatului doveditor al alegerii ca deputat, a spus într-un live pe Facebook că „ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”, cu referire la sediul Prefecturii și al Biroului Electoral Județean.
Ulterior, polițiștii au deschis dosar penal, au fost efectuate percheziții, iar Boșutar a fost plasat sub control judiciar pentru 30 de zile, iar în 2026, deputatul a fost trimis în judecată pentru instigare publică. Dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în faza de cameră preliminară.
Cazul completează tabloul unui parlamentar ales în Bistrița-Năsăud care, în loc să se remarce prin intervenții consistente pentru județ, a intrat în atenția publică inclusiv printr-un dosar penal generat de propriile declarații.
Episodul ginerelui condamnat pentru contrabandă cu țigări
Imaginea publică a lui Boșutar este construită în jurul luptei împotriva mafiei lemnului și a intereselor obscure din zona silvică. În acest context, un episod de familie a ajuns în presa locală și regională: ginerele său, Mihail Valentin Nistor, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare într-un dosar de contrabandă cu țigări. Presa vremii a relatat că acesta a fost prins în flagrant, alături de un silvicultor, cu 32.000 de pachete de țigări cu marcaj Duty Free.
Monitorul de Suceava a scris că în același dosar Mihai Oblezniuc, silvicultor la Ocolul Moldovița la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Publicația a relatat și că dosarul privea un transport de țigări de contrabandă evaluat la peste 450.000 de lei.
Acest episod nu îl incriminează pe deputat și nu există date publice care să indice o implicare penală a lui Tiberiu Boșutar în acel dosar. Totuși, pentru un parlamentar care și-a construit notorietatea pe tema moralizării zonei silvice, faptul că ginerele său a fost condamnat într-un dosar de contrabandă alături de un silvicultor este un element de context public relevant.
Concluzie: mandat de BN, agendă fără BN
Tiberiu Boșutar este deputat de Bistrița-Năsăud, dar activitatea sa parlamentară nu arată, până acum, o reprezentare consistentă a județului. În plen, după jurământ, intervențiile de fond sunt concentrate exclusiv pe Codul silvic și foarte reduse (doar două). La întrebări și interpelări, temele sunt preponderent forestiere sau naționale, fără solicitări clare pentru comunitățile din Bistrița-Năsăud. La proiecte de hotărâre, cele două inițiative nu vizează județul. Mă întreb, oare când reprezintă județul acest deputat? Numai când încasează salariul?
Nu are venituri dar are datorii
Tiberiu Boșutar nu declară niciun fel de venituri la 01 ianuarie 2025 nici el și nici soția, iar pe data de 15 iunie 2025 declară venituri de deputat de 3042 de lei. În schimb, a luat bani împrumut 200 de mii de lei, apoximativ 40 de mii de euro, de la o persoană fizică și i-a dat partidului AUR pentru finanțarea campaniei electorale.
Conform site-ului oficial deputații încasează 18.720 lei brut ca salariu de bază, dar cum Boșutar este secretar la Comisia permanentă pentru mediu și echilibru ecologic încasează lunar 19.136 lei brut.
Un deputat în România încasează lunar o serie de sume compuse din indemnizație și sume forfetare, totalul ridicându-se la o sumă semnificativă de peste 45.000 lei pe lună.
Veniturile principale sunt:
- Indemnizația (Salariul) Netă: Aceasta este de aproximativ 11.000 de lei net pe lună (aproape 18.720 de lei brut).
- Suma Forfetară: Deputații primesc o sumă considerabilă pentru cheltuieli legate de biroul parlamentar și alte activități, care se ridică la aproximativ 35.568 de lei net pe lună.
- Diurnă și alte beneficii: Pe lângă cele două, parlamentarii pot primi diurne de ședință (aproximativ 800 de lei pe zi) și beneficiază de deconturi pentru transport, cazare și alte cheltuieli.
În total, un parlamentar român poate ridica lunar o sumă care depășește 45.000 de lei (salariu + sumă forfetară), mulți dintre ei alegând să primească suma forfetară în numerar.
Boșutar a fost adus politic în Bistrița-Năsăud din afara județului, a câștigat un mandat pe listele AUR, la care a cotizat cu suma de 200.000 lei, din împrumuturi, dar documentele oficiale arată că nu a transformat acest mandat într-o agendă locală și nu are nicio preocupare în Parlament legată de județul nostru.
Pentru alegătorii din BN, întrebarea rămâne simplă: cine le duce problemele în Parlament, dacă deputatul ales de aici vorbește aproape exclusiv despre altceva?
Pentru publicul care citește presa locală rămâne o altă întrebare: De ce nu scrie nimeni despre activitatea acestor aleși care nu cuvântă?
Sursa foto captură ecran
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
