Bistrița-Năsăud, pe locul 2 național la subvențiile ANOFM pentru angajarea șomerilor. Județe cu șomaj mare primesc, paradoxal, printre cele mai mici alocări
Bistrița-Năsăud se află pe locul 2 la nivel național în clasamentul sumelor plătite de ANOFM angajatorilor care au beneficiat de subvenții, stimulente financiare sau alte forme de sprijin pentru încadrarea în muncă a șomerilor și pentru organizarea programelor de ucenicie. În perioada 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2026, angajatorii din județ au primit peste 31,3 milioane de lei, o sumă de peste două ori mai mare decât media națională pe județ.
Datele apar într-un răspuns transmis de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, în baza Legii 544/2001, și acoperă plățile efectuate prin agențiile teritoriale pentru măsurile active prevăzute de Legea 76/2002 și Legea 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.
La nivel național, au fost analizați 24.438 de angajatori, 60.194 de persoane sprijinite și plăți totale de 633.795.181,71 lei. Media pe județ este de 15.090.361 lei, iar media națională raportată la persoanele subvenționate este de 10.529 lei/persoană.
Iași, Bistrița-Năsăud și București conduc clasamentul alocărilor
Cele mai mari sume au fost plătite în județele Iași, Bistrița-Năsăud, Municipiul București, Hunedoara și Gorj. Aceste cinci teritorii concentrează împreună aproape un sfert din totalul național al sumelor plătite prin măsurile active ale ANOFM.
Topul județelor după alocări arată astfel:
- Iași – 35.065.207 lei, pentru 3.337 persoane și 1.468 angajatori;
- Bistrița-Năsăud – 31.387.276 lei, pentru 2.571 persoane și 1.103 angajatori;
- Municipiul București – 29.696.193 lei, pentru 3.398 persoane și 368 angajatori;
- Hunedoara – 26.402.995 lei, pentru 1.996 persoane și 1.028 angajatori;
- Gorj – 25.696.438 lei, pentru 2.719 persoane și 967 angajatori.
Corelarea acestor sume cu rata șomajului arată însă că distribuția banilor nu urmează automat nivelul șomajului din fiecare județ. La 31 martie 2026, rata națională a șomajului era de 3,25%. Iași, primul județ la alocări, avea o rată a șomajului de 3,30%, foarte apropiată de media națională. Bistrița-Năsăud avea 3,53%, ușor peste media națională, Hunedoara avea 4,94%, iar Gorj 4,03%.
Cazul Bucureștiului este cel mai atipic: deși avea cea mai mică rată a șomajului din țară, 0,44%, Capitala se află pe locul 3 la nivel național la sumele plătite prin aceste programe. Explicația ține, cel mai probabil, de concentrarea de angajatori, de dimensiunea firmelor și de capacitatea acestora de a accesa programele ANOFM, nu de presiunea socială generată de șomaj.
Județe cu șomaj ridicat, dar cu alocări foarte mici
La polul opus, cele mai mici alocări au fost înregistrate în Călărași, Olt, Timiș, Bacău și Sibiu.
Topul celor mai mici alocări este următorul:
- Călărași – 2.699.662 lei, pentru 356 persoane și 149 angajatori;
- Olt – 3.643.468 lei, pentru 1.100 persoane și 303 angajatori;
- Timiș – 4.760.303 lei, pentru 320 persoane și 179 angajatori;
- Bacău – 4.849.662 lei, pentru 574 persoane și 315 angajatori;
- Sibiu – 5.096.941 lei, pentru 609 persoane și 310 angajatori.
Situația devine relevantă atunci când este comparată cu rata șomajului. Călărași, județul cu cea mai mică sumă primită, avea în martie 2026 o rată a șomajului de 6,21%, aproape dublă față de media națională. Olt, aflat pe locul 2 în coada clasamentului alocărilor, avea o rată a șomajului de 6,05%, de asemenea mult peste media națională.
Prin urmare, două județe cu șomaj ridicat se află printre ultimele din țară la sumele plătite angajatorilor pentru măsuri active. Călărași a primit de aproape 13 ori mai puțin decât Iași, deși rata șomajului este aproape dublă față de cea din Iași. Olt a primit de aproape 9 ori mai puțin decât Bistrița-Năsăud, deși rata șomajului este considerabil mai mare.
În Timiș și Bacău, alocările mici pot fi puse parțial în legătură cu rate reduse ale șomajului: 1,04% în Timiș și 1,62% în Bacău. Sibiu avea o rată de 3,17%, foarte apropiată de media națională, dar se află totuși în grupul județelor cu cele mai mici sume.
Această diferență arată că banii nu ajung neapărat acolo unde șomajul este cel mai mare. Măsurile active depind de mai mulți factori: numărul angajatorilor care solicită sprijin, capacitatea administrativă a agențiilor județene, structura economiei locale, existența locurilor de muncă disponibile și interesul firmelor de a angaja persoane din categoriile eligibile.
Bistrița-Năsăud: șomaj peste media națională, dar absorbție foarte mare a măsurilor active
Bistrița-Năsăud este unul dintre cele mai interesante cazuri din tabel. Județul are o rată a șomajului de 3,53%, peste media națională de 3,25%, dar nu se află printre județele cu șomaj foarte ridicat. Cu toate acestea, este pe locul 2 în țară la valoarea subvențiilor plătite.
În perioada analizată, angajatorii din Bistrița-Năsăud au primit 31.387.276 lei, pentru 2.571 persoane și 1.103 angajatori. Prin comparație, media națională pe județ este de 15.090.361 lei. Județul BN a primit astfel de 2,08 ori mai mult decât media națională.
Diferența este vizibilă și la numărul de persoane sprijinite. Media națională este de 1.433 persoane/județ, în timp ce Bistrița-Năsăud are 2.571 persoane sprijinite, adică de 1,79 ori peste medie. Numărul de angajatori beneficiari este, de asemenea, mult peste medie: 1.103 în BN, față de media națională de 582.
Raportat orientativ la numărul șomerilor înregistrați la 31 martie 2026, Bistrița-Năsăud are una dintre cele mai ridicate intensități ale măsurilor active. Cele 2.571 persoane sprijinite prin anexă reprezintă echivalentul a 65,4% din stocul de 3.929 șomeri înregistrați la finalul lunii martie. Indicatorul nu trebuie citit ca rată oficială de acoperire, deoarece plățile din anexă acoperă 15 luni, iar numărul de șomeri este un stoc la o anumită dată, dar comparația arată că județul folosește mult peste medie aceste mecanisme.
La nivel național, raportul dintre persoanele subvenționate din anexă și numărul șomerilor înregistrați la 31 martie este de aproximativ 23,1%. În Bistrița-Năsăud, acest raport este aproape de trei ori mai mare.
Cine sunt principalii beneficiari din Bistrița-Năsăud
În județul BN, topul firmelor după valoarea sumelor primite este condus de Pensiunea Hubertus Com SRL, Gusilv Instal, Smarter SRL, Leoni Wiring Systems RO SRL și Gustul Străbun SRL.
Top 10 angajatori din Bistrița-Năsăud după alocări:
- Pensiunea Hubertus Com SRL – 507.908 lei, pentru 28 persoane;
- Gusilv Instal – 374.833 lei, pentru 25 persoane;
- Smarter SRL – 267.407 lei, pentru 24 persoane;
- Leoni Wiring Systems RO SRL – 227.146 lei, pentru 25 persoane;
- Gustul Străbun SRL – 203.500 lei, pentru 26 persoane;
- Estytam Builder RO SRL – 199.858 lei, pentru 13 persoane;
- Turdean Construcții SRL – 198.857 lei, pentru 13 persoane;
- Gourmet Craft SRL – 194.262 lei, pentru 40 persoane;
- Metrem Beclean SRL – 189.020 lei, pentru 17 persoane;
- Power Clean Expert SRL – 188.283 lei, pentru 20 persoane.
Un aspect important este că top 10 firme din BN cumulează aproximativ 2,55 milioane lei, adică doar 8,13% din totalul județean. Asta înseamnă că, spre deosebire de alte județe unde sumele sunt concentrate la câțiva mari beneficiari, în Bistrița-Năsăud alocările sunt dispersate într-o rețea mai largă de angajatori.
Cele mai mari sume din județ se concentrează în municipiul Bistrița, Sângeorz-Băi, Maieru, Rodna și Beclean. Bistrița și Sângeorz-Băi cumulează împreună aproape jumătate din totalul județean.
Pe domenii economice, cele mai mari sume în BN apar în construcții de clădiri, fabricarea produselor de morărit, comerț alimentar, restaurante și cazare. Această structură sugerează că măsurile active sunt folosite mai ales în sectoare cu nevoie constantă de forță de muncă, uneori cu calificare medie sau redusă.
Articolul 85 domină finanțările
La nivel național, programul dominant este cel prevăzut de art. 85 din Legea 76/2002, destinat încadrării unor categorii de șomeri, inclusiv persoane peste 50 de ani, șomeri de lungă durată, tineri NEET, persoane cu handicap sau persoane aflate în alte situații vulnerabile. Acest tip de sprijin reprezintă peste 91% din totalul banilor plătiți.
Articolul 80, care vizează încadrarea absolvenților, are o pondere mult mai mică, de aproximativ 3,8% la nivel național. Ucenicia la locul de muncă reprezintă aproape 5% din totalul național.
În Bistrița-Năsăud, structura este apropiată de cea națională, dar ucenicia are o pondere mai mare: aproximativ 8% din totalul sumelor județene. Asta arată o utilizare mai vizibilă a acestui instrument în județ, inclusiv în domenii precum alimentație, servicii, construcții sau producție.
Firmele de pază domină topul național
La nivel național, cele mai mari sume au fost primite de firme din domeniul pazei și securității. Primele cinci firme din țară sunt TMG Guard SRL din Gorj, SGPI Security Force SRL din București, P S G One SRL din București, Lex Protect Buzău SRL și Elite Special Guard SRL din Teleorman.
TMG Guard SRL a primit peste 5,2 milioane lei pentru 554 persoane, fiind cel mai mare beneficiar individual din țară. Urmează SGPI Security Force SRL, cu aproape 2,98 milioane lei, și P S G One SRL, cu 2,47 milioane lei.
Această concentrare ridică o întrebare legitimă de politică publică: dacă măsurile active finanțează în primul rând integrarea durabilă a persoanelor vulnerabile pe piața muncii sau dacă, în anumite domenii, ele devin un mecanism recurent de sprijin pentru sectoare cu fluctuație mare de personal.
Concluzie: nu șomajul dictează singur distribuția banilor
Analiza arată că nu există o relație simplă între rata șomajului și valoarea subvențiilor plătite de ANOFM. Unele județe cu șomaj ridicat, precum Călărași și Olt, se află în coada clasamentului alocărilor. În același timp, Bucureștiul, cu cea mai mică rată a șomajului din țară, se află în top 3 la sumele primite.
Bistrița-Năsăud iese în evidență printr-o absorbție foarte mare a măsurilor active, raportată atât la media națională, cât și la numărul de șomeri înregistrați. Județul nu are cel mai mare șomaj, dar are una dintre cele mai intense utilizări ale subvențiilor pentru angajatori.
Pentru o imagine corectă, alocările trebuie citite împreună cu rata șomajului, numărul de persoane sprijinite, numărul de angajatori beneficiari și domeniile economice în care ajung banii. Din această perspectivă, datele arată nu doar unde există șomaj, ci și unde instituțiile și angajatorii reușesc să transforme măsurile active în contracte de muncă subvenționate.
Marea întrebare care rămâne este dacă aceste subvenții produc locuri de muncă stabile pe termen lung sau doar acoperă temporar costuri salariale în sectoare dependente de sprijin public. Pentru a răspunde complet, ANOFM ar trebui să publice și date privind câți dintre angajații subvenționați rămân în muncă după expirarea perioadei obligatorii de menținere a raporturilor de muncă.
Datele privind subvențiile provin din răspunsul transmis de ANOFM la solicitarea noastră de informații publice, iar ratele șomajului sunt corelate cu situația statistică ANOFM la 31 martie 2026. Ratele județene ale șomajului sunt preluate din tabelele oficiale ANOFM pentru martie 2026, iar rata națională comunicată pentru aceeași lună este de 3,25%, cu 259.969 șomeri înregistrați.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
