Bistrița-Năsăud beneficiază de cea mai tânără populație din Regiunea Nord-Vest și înregistrează unul dintre cele mai bune echilibre demografice, însă acest avantaj nu se reflectă încă în nivelul veniturilor sau în dimensiunea pieței muncii.
Județul se află aproape de coada clasamentului regional în privința salariilor și pensiilor, are o pondere redusă a salariaților și atrage numai 5% din înnoptările turistice înregistrate în regiune. Unul dintre cele mai bune rezultate este consemnat în sectorul construcțiilor de locuințe.
Datele apar într-o analiză comparativă realizată de Direcția Regională de Statistică Bistrița-Năsăud privind principalii indicatori economico-sociali ai celor șase județe din Regiunea Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj.
Majoritatea indicatorilor vizează anul 2025, în timp ce datele despre salariați, salarii și șomaj sunt actualizate la 31 martie 2026.
Bistrița-Năsăud are cea mai tânără populație din regiune
La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a județului Bistrița-Năsăud era de 322.137 de persoane, ceea ce reprezintă aproximativ 11,5% din populația Regiunii Nord-Vest. Din punct de vedere demografic, județul se situează pe locul al cincilea din cele șase județe ale regiunii, depășind doar Sălajul, care are 236.136 de locuitori.
Cele mai populate județe sunt Cluj, cu 747.392 de persoane, și Bihor, cu 607.960 de persoane.
Bistrița-Năsăud are însă o particularitate importantă: este județul cu cea mai mare pondere a populației rurale din regiune.
Aproape 192.000 de persoane locuiesc în mediul rural, reprezentând 59,6% din populația județului, în timp ce populația urbană este de aproximativ 130.000 de persoane.
Principalul avantaj al județului este structura pe vârste.
Cu o vârstă medie de 41,4 ani, Bistrița-Năsăud are cea mai tânără populație din Regiunea Nord-Vest.
La polul opus se află județul Cluj, unde vârsta medie este de 43,3 ani.
Copiii cu vârste între 0 și 14 ani reprezintă 15,6% din populația județului, una dintre cele mai ridicate ponderi din regiune.
În același timp, persoanele de 65 de ani și peste reprezintă 22,7%, o proporție mai mică decât în Cluj, Sălaj, Maramureș sau Bihor.
Cel mai redus deficit natural din Nord-Vest
Bistrița-Năsăud înregistrează și cel mai bun echilibru dintre nașteri și decese dintre județele regiunii, chiar dacă sporul natural rămâne negativ.
În anul 2025, în județ s-au născut 2.734 de copii, în timp ce numărul persoanelor decedate a fost de 3.040. Deficitul natural a fost, astfel, de 306 persoane.
Raportat la populația județului, rezultă un spor natural negativ de aproximativ o persoană la mia de locuitori, cel mai redus din Regiunea Nord-Vest.
Spre comparație, deficitul natural a fost de 1.898 de persoane în Cluj, 1.916 în Maramureș, 1.809 în Bihor și 1.502 în Satu Mare.
Bistrița-Năsăud are, totodată, una dintre cele mai ridicate rate ale natalității și cea mai scăzută rată a mortalității din regiune. Datele confirmă avantajul demografic al județului, dar și necesitatea unor politici care să mențină populația tânără în comunitățile locale.
Doar 9,2% dintre salariații regiunii lucrează în Bistrița-NăsăudSituația este mai puțin favorabilă în privința pieței muncii.
La 31 martie 2026, în Bistrița-Năsăud erau înregistrați 73.400 de salariați, reprezentând numai 9,2% din totalul salariaților din Regiunea Nord-Vest.
Județul se află astfel pe penultimul loc regional, înaintea Sălajului, care are 54.300 de salariați. Clujul concentrează 35,7% din salariații regiunii, iar Bihorul 23,1%.
Diferența dintre ponderea populației Bistriței-Năsăud în regiune, de aproximativ 11,5%, și ponderea salariaților, de 9,2%, arată că județul are o bază a ocupării salariale mai redusă decât dimensiunea sa demografică.
Față de martie 2025, numărul salariaților din Bistrița-Năsăud a scăzut cu 1,7%, cea mai accentuată reducere dintre județele regiunii. La nivelul Regiunii Nord-Vest, scăderea a fost de 1,5%.
La aceeași dată, în județ erau înregistrați aproximativ 3.900 de șomeri. Rata șomajului era de 3% în rândul bărbaților și de 4,3% în rândul femeilor. Valorile sunt mai ridicate decât în Cluj, Bihor și Maramureș, dar mai reduse decât în Satu Mare și Sălaj.
Salariul mediu net, cu aproape 1.000 de lei sub media regionalăCâștigul salarial mediu net din Bistrița-Năsăud a ajuns în martie 2026 la 4.504 lei.
Județul ocupă penultimul loc în Regiunea Nord-Vest, depășind doar Maramureșul, unde salariul mediu net era de 4.415 lei.
Salariul mediu net din Bistrița-Năsăud este cu 968 de lei mai mic decât media regională, de 5.472 de lei, și cu 1.434 de lei sub media națională, de 5.938 de lei. Decalajul față de Cluj este considerabil.
Salariul mediu net din județul Cluj a fost de 7.086 de lei, cu 2.582 de lei mai mare decât în Bistrița-Năsăud.Un semnal pozitiv este creșterea salariului net cu 5% față de februarie 2026, a doua cea mai ridicată evoluție lunară din regiune, după Cluj. Majorarea nu a fost însă suficientă pentru reducerea decalajelor acumulate.
Turismul contribuie cu numai 5% la rezultatul regiunii
În anul 2025, structurile turistice din Bistrița-Năsăud au raportat **186.777 de înnoptări**, reprezentând aproximativ 5% din totalul Regiunii Nord-Vest.
Județul se situează pe locul al patrulea, după Bihor, Cluj și Maramureș, dar înaintea județelor Satu Mare și Sălaj.
Rezultatul este modest în raport cu dimensiunea județului. Bistrița-Năsăud deține 11,5% din populația regiunii, dar generează doar 5% din înnoptările turistice. Dintre înnoptările înregistrate, 172.688 au fost realizate de turiști români și numai 14.089 de turiști străini.
Astfel, vizitatorii străini reprezintă aproximativ 7,5% din totalul înnoptărilor din județ, sub media regională de 14,2%. Datele arată că potențialul turistic al județului nu este încă transformat într-un volum comparabil cu cel înregistrat în Bihor, Cluj sau Maramureș.
Construcțiile de locuințe, unul dintre punctele forte
Unul dintre cele mai bune rezultate ale județului este înregistrat în sectorul rezidențial.
În Bistrița-Năsăud au fost terminate 1.013 locuințe în anul 2025, dintre care 799 în mediul urban și 214 în mediul rural.
Județul ocupă locul al treilea în Regiunea Nord-Vest după numărul locuințelor finalizate, fiind depășit doar de Cluj, cu 3.626 de locuințe, și Bihor, cu 1.881.
Comparativ cu anul 2024, numărul locuințelor terminate în Bistrița-Năsăud a crescut cu 20,3%, a doua cea mai bună evoluție din regiune, după Maramureș, unde creșterea a fost de 49,4%. Raportat la populație, în județ au fost finalizate aproximativ 3,1 locuințe la mia de locuitori, al doilea cel mai bun rezultat regional, după Cluj.
În schimb, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a rămas aproape neschimbat. În 2025 au fost eliberate 642 de autorizații, față de 641 în anul precedent.
Bistrița-Năsăud concentrează 11,1% din autorizațiile emise în întreaga regiune.
Pensia medie, a doua cea mai mică din regiuneÎn anul 2025, Bistrița-Năsăud avea, în medie, 61.300 de pensionari de asigurări sociale de stat, cu 0,7% mai mulți decât în 2024.
Este cea mai mare creștere procentuală a numărului de pensionari dintre județele Regiunii Nord-Vest.
Pensia medie lunară a fost de 2.369 de lei, a doua cea mai mică din regiune, după Satu Mare, unde valoarea a fost de 2.360 de lei.
Pensia medie din Bistrița-Năsăud este cu 260 de lei sub media regională și cu 445 de lei sub media națională.
Deși valoarea a crescut cu 14,9% față de 2024, județul nu a reușit să recupereze decalajul față de Cluj, Sălaj sau Bihor.
Avantajul demografic nu este transformat încă într-un avantaj economic
Imaginea de ansamblu este una a contrastelor. Bistrița-Năsăud are cea mai tânără populație din regiune, cea mai mare pondere a locuitorilor din mediul rural și cel mai redus deficit natural.
Județul se remarcă și prin creșterea puternică a numărului de locuințe finalizate.
În același timp, salariile și pensiile se află aproape de cele mai reduse niveluri regionale, ponderea salariaților este mai mică decât ponderea populației, iar turismul generează rezultate mult sub potențial.
Marea provocare pentru Bistrița-Năsăud rămâne transformarea avantajului demografic într-unul economic: crearea unor locuri de muncă mai bine plătite, atragerea investițiilor, dezvoltarea orașelor și valorificarea mai eficientă a resurselor turistice ale județului.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
