Brânza frământată de Teaca, produsă de Sinelli, pe drumul spre recunoașterea europeană

Data:

Povestea unui produs cu rădăcini adânci în istoria locului

Brânza frământată de Teaca, unul dintre cele mai reprezentative produse gastronomice din județul Bistrița-Năsăud, se află într-un moment important al existenței sale.
După ce Brânza frământată Sinelli de Teaca, produsă de Lacto Sinelli SRL, a fost înscrisă în Registrul Național al Produselor Tradiționale, următorul pas este obținerea recunoașterii la nivel european, prin schema Indicație Geografică Protejată (IGP).

Această etapă ar putea transforma produsul local într-un brand gastronomic european, protejat și recunoscut oficial pentru specificul său.

Ce înseamnă certificarea europeană

Uniunea Europeană pune la dispoziția producătorilor două mari forme de protecție pentru produsele agroalimentare legate de o anumită zonă geografică: Denumire de Origine Protejată (DOP) și Indicație Geografică Protejată (IGP).

Ambele scheme certifică faptul că un produs are o calitate distinctă, determinată de mediul geografic, de metodele tradiționale de producție și de factorul uman local.

Diferența dintre cele două este esențială:

DOP (Denumire de Origine Protejată) presupune ca întreg procesul de producție — de la materia primă până la produsul final — să aibă loc exclusiv în zona geografică protejată;
IGP (Indicație Geografică Protejată) este acordată și atunci când doar una dintre etapele importante ale producției are loc în regiunea respectivă.

În cazul Brânzei frământate de Teaca, cererea depusă vizează certificarea IGP, iar documentația depusă la nivel european arată că toate etapele de producție sunt strâns legate de aria geografică a comunei Teaca.

Un produs legat de Teaca și de tradiția pastorală a locului

Brânza frământată de Teaca este obținută din lapte crud de vacă, nepasteurizat, printr-un proces complex de închegare, dospire, maturare, sărare și frământare. Produsul final are o textură moale, onctuoasă, un gust ușor sărat și dulceag, cu note ușor acidulate.

Specificitatea produsului ,,Brânză frământată de Teaca”, se datorează modului de lucru și a îndemânării localnicilor.

Arealul geografic protejat este strict delimitat la Unitatea Administrativ-Teritorială Teaca, județul Bistrița-Năsăud.

Teaca – o localitate cu istorie și tradiție economică veche

Legătura dintre produs și teritoriu nu este una recentă. Documentația pentru certificare arată că Teaca este atestată documentar încă din 1318, fiind una dintre localitățile istorice importante ale Câmpiei Transilvaniei.

Zona a fost recunoscută de secole pentru agricultură, viticultură și creșterea animalelor. Dealurile și pășunile din jurul localităților Teaca și Pinticu au oferit condiții excelente pentru creșterea bovinelor, ceea ce a dus firesc la dezvoltarea producției de lactate și brânzeturi.

În documentele istorice apare frecvent rolul economic al Tecii ca centru comercial regional.

În 1734, localitatea a primit dreptul de a organiza târg săptămânal, iar comerțul cu produse locale a devenit rapid o activitate importantă pentru comunitate.

Brânza vândută în târgurile de altădată

Istoria orală joacă un rol central în dosarul de certificare europeană.

Mărturiile localnicilor arată că brânza frământată se producea și se vindea de generații în târgurile din Teaca. Una dintre declarațiile incluse în documentație descrie exact această tradiție:

„În fiecare an, în 5 noiembrie coboram în sat la Ziua Târgului și vindeam brânza… Noi în Teaca făceam brânza frământată din lapte de vacă.”

Alți localnici își amintesc cum familiile produceau zilnic brânză din laptele obținut de la vacile din gospodărie, o parte fiind păstrată pentru iarnă, iar restul vândut în piață.

Această continuitate este unul dintre argumentele esențiale pentru recunoașterea IGP.

Secretul produsului: factorul uman

Dincolo de lapte și de condițiile naturale, dosarul de certificare subliniază rolul crucial al factorului uman.

Brânza frământată de Teaca nu poate fi reprodusă identic fără cunoștințele transmise local.

Procesul tehnologic implică etape pe care localnicii le cunosc din experiență:

  1. momentul exact al închegării;
  2. „proba boțului” pentru verificarea cheagulului;
  3. timpul optim de dospire;
  4. maturarea cașului bașchiu;
  5. proporțiile dintre componente;
  6. tehnica de umplere și coasere a vezicii.

Aceste elemente dau produsului o identitate unică.

Spre deosebire de alte brânzeturi similare, Brânza frământată de Teaca este obținută din caș bașchiu maturat și caș sărat maturat, iar produsul final nu are forma compactă a unei brânze clasice, ci aspectul unei mase frământate, omogene, cu textură specifică.

De la Teaca la Berlin

Notorietatea produsului a depășit de mult granițele comunei. Documentația depusă pentru certificarea IGP arată că brânza frământată de Teaca a ajuns inclusiv la Berlin, fiind promovată ca un produs autentic românesc, legat de gustul copilăriei și de tradiția locală.

Pentru producători, recunoașterea europeană ar însemna:

  • protejarea denumirii;
  • creșterea notorietății;
  • acces mai facil pe piețe externe;
  • valoare economică mai mare pentru produs.

O șansă majoră pentru Teaca

Pentru Teaca, omologarea europeană a Brânzei frământate de Teaca ar însemna mult mai mult decât o certificare alimentară.

Ar reprezenta o recunoaștere oficială a unei tradiții locale vechi de generații și o oportunitate reală de dezvoltare economică prin gastronomie, turism și promovarea identității locale.

Dacă procesul de certificare va fi finalizat cu succes, Brânza frământată de Teaca ar putea deveni unul dintre cele mai importante produse tradiționale din Transilvania protejate la nivel european — un simbol al gustului autentic din Bistrița-Năsăud.

Interviu cu Flaviu Drecșan, manager producție

Reporter: Bună ziua, domnule Flaviu Drecșan! Am venit la fabrica de produse lactate Lacto Sinelli din Teaca pentru că am înțeles că aveți o veste foarte frumoasă pentru dumneavoastră și pentru județul nostru. Un produs tradițional, specific zonei Teaca, „Brânza frământată de Teaca”, pe care îl realizați aici, la fabrică, se află în proces de certificare la nivel european. Vă rog să ne oferiți câteva detalii despre această veste bună.

Flaviu Drecșan: Bună ziua și bine ați venit! Da, într-adevăr, din câte știm noi, suntem pe ultima sută de metri în ceea ce privește certificarea acestui produs la nivel european.

A fost un parcurs lung. Am început acest drum în urmă cu aproximativ trei ani și a fost, într-adevăr, foarte mult de muncă. A trebuit să realizăm un caiet de sarcini foarte complex, dar se pare că ne aflăm pe ultima sută de metri și sperăm să primim certificarea.

Reporter: Este, într-adevăr, un demers birocratic complex, pe care îl presupune o asemenea certificare. Dar nu este vorba numai despre documente. Cred că și din punctul de vedere al calității, produsul trebuie să îndeplinească anumite standarde pentru a intra pe piața europeană cu o denumire de origine.

Flaviu Drecșan: Da, este adevărat. Pe lângă certificările pe care le avem pentru toate produsele fabricii, acest produs presupune niște certificări suplimentare. Așa cum spuneați și dumneavoastră, este vorba despre certificarea la nivelul Uniunii Europene.

Calitatea pe care o asiguri la început trebuie menținută pe tot parcursul procesului de producție.

Reporter: Spuneți-ne și despre celelalte produse. Ce mai realizați aici, la Teaca, și de unde provine laptele? Materia primă cred că oferă o notă foarte importantă calității unui produs.

Flaviu Drecșan: Laptele nostru provine în prezent din județele Bistrița-Năsăud și Mureș. Teaca se află chiar la granița dintre cele două județe.

Colectăm laptele de la ferme și de la producători mai mici. În ultima perioadă, situația s-a schimbat și sunt mai multe ferme de dimensiuni medii și mari decât producători mici.

Din acest lapte realizăm o gamă largă de produse: brânzeturi, telemea, cașcaval, produse acidofile, cum sunt sana, chefirul și laptele bătut, dar și smântână. Avem o smântână despre care noi spunem că este foarte bună și care se vinde foarte bine inclusiv în sectorul HoReCa, deoarece este mai gustoasă. Acestea sunt, în principal, produsele noastre.

Reporter: Unde vă pot găsi cumpărătorii? Știu că aveți o rețea de magazine proprii. Ce zonă acoperiți prin intermediul acestor magazine?

Flaviu Drecșan: Am dezvoltat rețeaua de magazine proprii în funcție de rutele de distribuție pe care le aveam deja în țară.

Avem magazine în apropierea județului nostru, la Bistrița și Beclean, dar și în Cluj, Mureș și chiar la Sighișoara. Cele mai îndepărtate magazine proprii pe care le avem cred că sunt cele de la Mediaș și Toplița.

În rest, produsele noastre pot fi găsite și în supermarketuri. Lucrăm destul de mult și pentru mărcile proprii ale supermarketurilor. Din păcate, în aceste situații nu am putut intra cu brandul nostru și, pentru a ne putea vinde marfa, am fost nevoiți să facem această concesie.

Reporter: Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult și vă promit că voi reveni aici, la fabrică, ori de câte ori veți avea o veste la fel de bună.

Mă bucur că salariații dumneavoastră sunt, în mare parte, din această zonă. Cred că sunteți și cel mai mare angajator din comuna Teaca.

Flaviu Drecșan: Da, așa este. Vă mulțumim și noi pentru vizită și vă așteptăm cu drag oricând.

YouTube player

Urmăriți Saptamana.online și în Google News

Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://saptamana.online/
jurnalist, free-lancer, blogger

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Popular

Citește mai mult

Primăria Bistrița continuă evaluarea arborilor din oraș pentru eliminare exemplarelor degradate

Primăria Bistrița continuă procesul de verificare a arborilor aflați...

Ziua Meșteșugarilor revine la Tonciu. Tradiția împletitului în papură, celebrată la ediția a XVI-a

Comunitatea din Tonciu, comuna Galații Bistriței, va găzdui duminică,...

Studiu: 71% dintre români vor ca partidele politice să se delimiteze clar de extremism

Majoritatea românilor consideră că politica autohtonă trebuie să se...

Gloria Bistrița, victorii de pregătire cu CFR Cluj FC Bacău, înaintea debutului de sezon

Gloria Bistrița, victorie de prestigiu în Gruia: 2-0 cu...