Dragoș Pâslaru, declarații privind cazul Dumbrava

Cazul Viorel Pașca: 409 persoane vulnerabile relocate din Bihor. Ministerul Muncii cere protocol național pentru intervenții de acest tip

Cazul centrelor din Bihor asociate lui Viorel Pașca ridică, dincolo de ancheta penală aflată în desfășurare, o problemă majoră privind capacitatea statului român de a proteja persoanele vulnerabile.

După intervenția DIICOT din 30 iunie, 409 persoane au fost evacuate și relocate în centre sociale sau unități medicale din mai multe județe, inclusiv Bistrița-Năsăud.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis, într-o declarație publică, faptul că justiția trebuie lăsată să își urmeze cursul și că, până la o decizie judecătorească definitivă, Viorel Pașca beneficiază de prezumția de nevinovăție.

În același timp, ministrul a subliniat că activitatea desfășurată de acesta în ultimii ani s-a derulat în afara cadrului legal al serviciilor sociale, fără acreditare, fără licențiere și fără implicarea unor specialiști în domeniu.

„Într-un stat de drept, justiția nu se face nici la televizor, nici pe rețelele de socializare”, a transmis Dragoș Pîslaru, arătând că Viorel Pașca a adăpostit, de-a lungul a aproape două decenii, mii de oameni aflați în nevoie.

Totodată, ministrul a punctat că acest lucru nu poate șterge problema de fond: lipsa cadrului legal pentru o activitate care, în practică, funcționa ca un sistem de îngrijire socială.

Potrivit informațiilor transmise de autorități, DIICOT și Poliția Română au pus în aplicare, la 30 iunie, 27 de mandate de percheziție în județul Bihor, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane.

Ancheta vizează suspiciuni privind exploatarea unor persoane vulnerabile sub paravanul unei asociații umanitare și de caritate. Autoritățile au estimat prejudiciul la peste 13 milioane de lei.

Un element esențial al cazului este faptul că, potrivit ministrului Muncii, multe dintre persoanele ajunse în imobilele administrate de Viorel Pașca au fost trimise acolo chiar de instituții ale statului.

Mai mult, în ultimii ani au existat verificări ale autorităților în acele spații, fără ca activitatea să fie sistată și fără ca situația să fie adusă efectiv în legalitate.

Dragoș Pîslaru susține că Ministerul Muncii nu a fost informat din timp despre amploarea intervenției DIICOT, deși evacuarea a peste 400 de persoane vulnerabile presupunea o operațiune complexă de relocare, evaluare medicală, psihologică și socială.

Ministrul afirmă că a fost anunțat în dimineața zilei de 30 iunie, la ora 09.30, când acțiunea era deja în desfășurare, printr-un telefon primit de la Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, aflată la fața locului, la Dumbrava.

Ulterior, ministrul a intrat în contact cu reprezentanți ai DIICOT, ai DGASPC Bihor, ai Consiliului Județean Bihor, ai Prefecturii Bihor, cu secretarul de stat Raed Arafat și cu alte autorități județene, pentru identificarea unor soluții rapide de cazare și îngrijire.

La nivelul Ministerului Muncii a fost constituită o celulă de criză, iar instituțiile de asistență socială din 20 de județe au fost mobilizate pentru preluarea persoanelor evacuate. Procesul de relocare a durat aproape 24 de ore de activitate continuă.

În acest context, ministrul Muncii susține că este necesar un protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile în timpul intervențiilor operative, astfel încât evaluarea socială să fie realizată împreună cu evaluarea medicală și psihologică.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Muncii, 394 de persoane se află în prezent în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane sunt încă internate în unități medicale, după ce au fost transferate din unitățile de primiri urgențe.

După externare, acestea ar urma să fie relocate în servicii sociale adecvate, în funcție de evaluarea medicală și socială.

Dintre cele 409 persoane evacuate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, iar 212 sunt persoane vârstnice, cu vârste care ajung până la 93 de ani.

De asemenea, 11 persoane nu dețin documente de identitate și nu au CNP, autoritățile urmând să clarifice situația documentelor.

Distribuția persoanelor relocate arată amploarea intervenției: 60 de persoane au ajuns în Alba, 56 în Satu Mare, 42 în Sibiu, 38 în Arad, 36 în Cluj, 31 în Botoșani, 29 în Vâlcea, 17 în Mehedinți, 15 în Bistrița-Năsăud, 14 în Mureș, 10 în Bihor, 10 în Neamț, 9 în Hunedoara, 7 în Vrancea, câte 5 în Giurgiu și Olt, 4 în Timiș, 3 în Brașov, 2 în Gorj și o persoană în Caraș-Severin.

Alte 15 persoane au fost transferate în unități medicale.

Ministerul Muncii a anunțat și operaționalizarea unui call center al ANPIS, la numărul 021-9309, destinat aparținătorilor persoanelor relocate. Până în prezent, au fost înregistrate 40 de apeluri din partea familiilor.

Potrivit ministrului, deși aparținătorii au cerut informații despre situația persoanelor relocate, în niciun caz nu a fost exprimată disponibilitatea de a le prelua în familie. Ministerul Muncii a anunțat public existența acestui call center pentru aparținători.

Un fapt tragic a fost comunicat de ministrul Muncii în aceeași declarație: o persoană relocată în județul Mureș a decedat. Este vorba despre Gheorghe Gogea, în vârstă de 55 de ani, cu domiciliul în Oradea.

Potrivit informațiilor transmise de ministru, bărbatul era stabil după relocare, avea discernământ și nu fusese identificat cu dizabilități sau probleme medicale urgente.

Cauza decesului urmează să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală.Cazul din Bihor rămâne, în primul rând, unul aflat pe masa justiției.

Procurorii urmează să stabilească faptele, responsabilitățile penale și întinderea eventualelor prejudicii.

În același timp, cazul arată o vulnerabilitate sistemică: persoane bolnave, vârstnice, fără adăpost sau abandonate de familie au ajuns, ani la rând, într-un mecanism tolerat de instituții, deși nu funcționa ca serviciu social licențiat.

Din această perspectivă, ancheta DIICOT este doar o parte a problemei.

Cealaltă parte ține de statul român: de spitale, direcții de asistență socială, autorități locale, instituții de control și ministere care au știut, au verificat sau au apelat la astfel de soluții, fără să creeze alternative legale suficiente pentru oamenii aflați în situații extreme.

Ministrul interimar al Muncii a anunțat că, în zilele următoare, va dispune măsuri pentru remedierea carențelor imediate și pentru identificarea unor soluții sistemice.

Întrebarea care rămâne este însă una grea: de ce a fost nevoie de o anchetă penală de amploare pentru ca statul să constate că peste 400 de persoane vulnerabile aveau nevoie de protecție, evaluare și îngrijire în condiții legale?

Până la finalizarea anchetei și până la o decizie definitivă a instanței, orice persoană cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Dar, indiferent de verdictul penal, cazul Dumbrava, Bihor, obligă statul român să răspundă pentru propria absență din viața celor mai vulnerabili cetățeni ai săi.