Majoritatea românilor consideră că politica autohtonă trebuie să se distanțeze fără echivoc de ideologiile extremiste, precum legionarismul și fascismul. În același timp, votul acordat partidelor suveraniste pare să reprezinte, în principal, o reacție împotriva sistemului politic, și nu o adeziune a electoratului la extremism.
Concluziile apar într-un studiu realizat de Cult Research, la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, prezentat într-un articol publicat de PRESShub.
Cercetarea arată că 71% dintre persoanele intervievate susțin o delimitare clară a clasei politice de ideologiile extremiste. Poziția este împărtășită în proporții ridicate de alegătorii principalelor partide: 82% dintre votanții PNL, 78% dintre cei ai UDMR, 77% dintre alegătorii PSD și 74% dintre susținătorii USR.
Centrul politic, cea mai extinsă zonă ideologică
Atunci când sunt întrebați unde se poziționează pe axa stânga-centru-dreapta, 29% dintre românii cu drept de vot se declară centriști, 26% se consideră de dreapta, iar 19% se plasează la stânga. Alți 26% nu se pot poziționa sau se declară indeciși.
După eliminarea indecișilor din calcul, centrul devine cea mai importantă zonă ideologică, cu 40% dintre respondenți. Dreapta este indicată de 35% dintre cei care și-au exprimat o opțiune, iar stânga de 25%.
Diferențele devin mai clare atunci când sunt analizate electorate distincte. Aproape jumătate dintre votanții PSD se identifică cu stânga, în timp ce majoritatea alegătorilor PNL și USR se plasează spre dreapta. Electoratul USR este descris de cercetare drept cel mai apropiat de valorile progresiste, globaliste și capitaliste.
Votul suveranist, interpretat drept reacție anti-sistem
Una dintre principalele concluzii ale studiului este că susținătorii partidelor suveraniste nu formează un electorat omogen din punct de vedere ideologic.
În cazul AUR, 41% dintre votanți se consideră centriști, iar 40% se plasează la dreapta. Dintre persoanele care au votat SOS România la alegerile din decembrie 2024, 54% se identifică drept alegători de centru.
Electoratul POT este distribuit aproape uniform între principalele orientări: 40% se consideră de dreapta, 30% de centru și 30% de stânga.
Autorii cercetării apreciază că discursul public al partidelor suveraniste nu a împins în mod automat alegătorii către zona extremistă. Susținerea acestor formațiuni ar proveni mai ales din nemulțumirea față de actualul sistem politic și din lipsa unor alternative percepute drept credibile.
„Votanții suveraniști resping sistemul, nu neapărat democrația”, a explicat Alexandru Zodieru, directorul Cult Research, citat de PRESShub. Sociologul avertizează că frustrarea socială nu trebuie confundată cu radicalizarea populației și consideră că reacția anti-sistem poate fi diminuată printr-o ofertă politică nouă și credibilă.
Aproape jumătate dintre români susțin o Europă federală
Studiul mai indică faptul că 44% dintre românii cu drept de vot ar susține transformarea Uniunii Europene într-o structură federală. Opțiunea este mai răspândită în rândul alegătorilor partidelor considerate proeuropene: 68% dintre votanții PNL, 67% dintre susținătorii USR și 64% dintre alegătorii PSD.
În ceea ce privește securitatea internațională, șase din zece români cred că țara noastră ar trebui să aibă un rol mai activ. Respondenții solicită poziții politice mai clare, în locul neutralității sau al incertitudinii în raport cu provocările internaționale.
Românii cer proiecte și lideri competenți
Aproape jumătate dintre participanții la sondaj, respectiv 46%, spun că își doresc un proiect clar pentru viitorul României. În același timp, 42% afirmă că preferă liderii competenți în locul celor care se bazează în principal pe carismă și imagine publică.
Raimar Wagner, directorul Biroului pentru România și Republica Moldova al Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, consideră că rezultatele confirmă existența unui electorat moderat și centrist, care nu se regăsește pe deplin în actuala ofertă politică.
În opinia sa, respingerea extremismului și cererea pentru competență și soluții concrete ar putea crea spațiu pentru apariția unor noi proiecte politice proeuropene.
Studiu realizat pe un eșantion de 800 de persoane
Cercetarea Cult Research a fost realizată în perioada 2–8 iulie 2026, prin metoda CAWI – chestionare completate online –, pe un eșantion de 800 de persoane cu vârsta de peste 18 ani, reprezentativ la nivel național.
Marja de eroare declarată este de plus sau minus 3,5%, pentru un nivel de încredere de 95%.
Citește mai mult în PRESShub.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
