Inspecția Judiciară a clasat sesizarea procurorului DNA împotriva judecătorului Mugurel Arin Boțu: postările sunt protejate de libertatea de exprimare.
Inspecția Judiciară a respins sesizarea formulată de procurorul DNA Mihai Dorin Bîrtoc împotriva judecătorului Mugurel Arin Boțu, de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, și a dispus clasarea cauzei.
Inspectorii au stabilit că mesajele publicate de magistrat, deși critice și redactate într-un registru satiric, au vizat politici bugetar-fiscale și efectele acestora asupra sistemului judiciar, fără să reprezinte o implicare politică partizană.
Sesizarea fusese înregistrată la Direcția de Inspecție pentru Judecători din cadrul Inspecției Judiciare în data de 14 mai 2026. Procurorul DNA reclamase limbajul și conținutul mai multor mesaje publice ale judecătorului Mugurel Arin Boțu, preluate ulterior de publicațiile Ziar de Bistrița, Clujust și Luju.
Prin rezoluția din 25 iunie 2026, Inspecția Judiciară a respins însă sesizarea și a dispus clasarea cauzei, apreciind că afirmațiile judecătorului se înscriu în limitele libertății de exprimare.
Procurorul DNA reclamase limbajul și presupusa implicare politică
Potrivit documentelor, procurorul Mihai Dorin Bîrtoc a susținut că judecătorul ar fi încălcat îndatoririle profesionale prin limbajul utilizat și prin exprimarea publică a unor opinii cu caracter politic.
Sesizarea făcea trimitere la trei articole publicate în mediul online: unul apărut în 4 mai 2026 în Ziar de Bistrița și alte două publicate în 6 mai de Clujust și Luju. Materialele de presă preluau texte și postări semnate de judecătorul Mugurel Arin Boțu.
În opinia petentului, magistratul ar fi adus atingere demnității profesiei prin exprimarea unor opinii politice „într-un mod licențios și trivial”. Procurorul a reclamat și folosirea unui presupus „limbaj grobian”, precum și o „ireverență crasă”, concretizată în formulele de adresare utilizate față de persoana care ocupa funcția de prim-ministru.
Sesizarea mai susținea că mesajele judecătorului ar denota o lipsă de imparțialitate, o atitudine militantă și o convingere preconcepută față de unele măsuri legislative adoptate de Guvern.
Critici formulate într-un registru satiric
Unul dintre textele analizate de Inspecția Judiciară era adresat fostului premier și purta titlul „Dragă nea Bolo, te ajut să reduci Deficitu’”.
În acel mesaj, judecătorul comenta în termeni ironici măsurile de reducere a cheltuielilor publice, desființarea unor sedii ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, lipsa personalului din instanțe și volumul mare de litigii generate de legislația privind salarizarea personalului bugetar.
Magistratul propunea, în registru pamfletar, ca angajații ANAF să participe la procesele în care sunt administrate probe privind veniturile obținute din activități desfășurate fără forme legale. De asemenea, critica adoptarea unor legi neclare și modificările legislative despre care susținea că generează zeci de mii de procese.
Un alt mesaj, publicat după plecarea premierului din funcție, începea cu formula: „Bre, nea Ilie, vezi tu, karma is a bitch”.
Judecătorul utiliza ulterior expresia „măcelarul bugetar-fiscal” și le solicita politicienilor să apeleze la specialiști și să nu îi trateze pe magistrați „ca pe o marfă”.
Aceste formulări au fost considerate de procurorul DNA incompatibile cu obligația de rezervă și cu demnitatea funcției de magistrat.
Inspecția Judiciară: mesajele nu au afectat prestigiul justiției
Inspecția Judiciară a ajuns însă la o concluzie diferită.
În motivarea soluției de clasare, inspectorii au apreciat că textele publicate de judecător se înscriu în cadrul unei dezbateri publice privind politicile bugetar-fiscale și efectele acestora asupra sistemului judiciar.
Potrivit rezoluției, mesajele magistratului „nu relevă o conduită de natură să aducă atingere demnității profesiei de magistrat, imparțialității funcției judiciare ori prestigiului justiției”.
Inspectorii au considerat că afirmațiile reprezintă expresia libertății de exprimare, exercitată într-un context de interes public.
De asemenea, Inspecția Judiciară a stabilit că textele nu pot fi interpretate drept o implicare politică partizană, întrucât judecătorul nu a promovat un partid, un candidat sau un anumit actor politic.
Critica viza efectele politicilor bugetare asupra instanțelor
În ceea ce privește primul text, inspectorii au reținut că acesta a fost redactat într-un registru satiric și a avut ca temă efectele politicilor bugetare asupra instanțelor, lipsa personalului din sistem și consecințele unor acte normative asupra activității judiciare.
Criticile formulate nu au fost considerate expresia unei adeziuni politice, ci o intervenție într-o dezbatere de interes public privind funcționarea justiției și resursele alocate acesteia.
În privința celui de-al doilea mesaj, Inspecția Judiciară a apreciat că acesta reprezintă o reacție critică și ironică la adresa unui eveniment politic. Tema principală a rămas însă impactul deciziilor guvernamentale asupra funcționării sistemului judiciar.
Prin urmare, caracterul polemic sau satiric al formulărilor nu a fost considerat suficient pentru a concluziona că judecătorul ar fi încălcat obligațiile profesionale ori ar fi afectat imparțialitatea funcției judiciare.
Inspecția Judiciară a invocat cauza „Dănileț contra României”
În argumentarea soluției de clasare, Inspecția Judiciară a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare a magistraților.
Printre hotărârile invocate se numără cea pronunțată în cauza „Dănileț contra României”, referitoare la sancționarea unui magistrat pentru mesaje publicate pe o rețea de socializare.
Prin raportare la principiile desprinse din jurisprudența europeană, inspectorii au analizat contextul mesajelor, tema de interes public abordată, conținutul criticilor și eventuala afectare a prestigiului justiției.
Concluzia a fost că postările judecătorului Mugurel Arin Boțu au rămas în limitele libertății de exprimare și nu justifică declanșarea unei proceduri disciplinare.
Judecătorul acuzase o posibilă tentativă de intimidare
După prezentarea soluției Inspecției Judiciare, Mugurel Arin Boțu a publicat o reacție în care a susținut că sesizarea procurorului DNA ar putea reprezenta o încercare de intimidare.
„Dacă e o încercare de intimidare sau grija domnului procuror pentru demnitatea profesiei de magistrat, timpul îmi va arăta”, a transmis judecătorul.
Magistratul a afirmat că textele sale au avut un caracter pamfletar și că tema principală a fost subfinanțarea sistemului judiciar, nu susținerea sau atacarea unui partid politic.
Prin rezoluția de clasare, Inspecția Judiciară a confirmat că mesajele analizate au vizat o problemă de interes public și nu au depășit limitele libertății de exprimare recunoscute magistraților.
Cazul readuce în atenție dezbaterea privind echilibrul dintre obligația de rezervă a judecătorilor și procurorilor și dreptul acestora de a interveni public atunci când deciziile autorităților afectează organizarea și funcționarea sistemului judiciar.
Sursa foto: Mugur Boțu/Facebook
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
