Fondurile europene, achizițiile publice, infrastructura de apă, proiectele IT și traficul cu produse contrafăcute se află în centrul unor anchete cu impact direct asupra României. România este pe primul loc la fraudele raportate pe fonduri europene cu peste 59 milioane de euro și 179 de situații/cazuri.

Comisia Europeană schimbă perspectiva asupra fraudei cu bani europeni: nu mai măsoară doar cazurile descoperite, ci întregul traseu al banilor – de la prevenție și detectare timpurie până la anchetă, trimitere în judecată, recuperare și raportare. Noul Raport anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene (PIF) arată că, în 2025, au fost raportate 13.010 nereguli în valoare totală de 2,1 miliarde de euro. Dintre acestea, 986 au fost încadrate drept nereguli frauduloase, cu un impact de 274,3 milioane de euro.

Pentru România, mesajul este dublu. Pe de o parte, datele OLAF indică o activitate investigativă intensă și o cooperare instituțională vizibilă. Pe de altă parte, rata de trimitere în judecată după recomandările OLAF rămâne sub media europeană, iar marile dosare din 2025 arată vulnerabilități recurente în achiziții publice, documente justificative, criterii de eligibilitate, infrastructură și circuite comerciale transfrontaliere.

„Fiecare euro pierdut prin fraudă este un euro furat contribuabililor europeni.” – Piotr Serafin, comisar european pentru buget, antifraudă și administrație publică

Notă metodologică: comunicatul PIF transmis publicului are trei pagini și nu conține defalcări statistice pe state. Datele specifice României și comparațiile regionale din acest articol provin complementar din Raportul anual OLAF 2025 și din comunicatele oficiale privind investigațiile. Numărul de anchete nu reprezintă un „clasament al fraudei”: poate reflecta volumul fondurilor, capacitatea de detectare și raportare, cooperarea autorităților și caracterul transfrontalier al dosarelor.

Mai puține nereguli raportate, dar sume mai mari

Față de 2024, numărul total al neregulilor raportate a scăzut cu 7,6%, în timp ce valoarea sumelor implicate a crescut cu 12,8%. Combinația sugerează o deplasare spre cazuri cu impact financiar mai mare, fără ca raportul să stabilească o singură cauză. Comisia avertizează că fraudele devin mai sofisticate și solicită utilizarea mai extinsă a analizei de risc și a instrumentelor informatice, inclusiv Arachne+, precum și sesizarea sistematică și rapidă a parchetelor.

Raportul pune un accent nou pe prevenție.

În ultimul deceniu, măsurile OLAF și ale Comisiei au împiedicat cheltuirea necuvenită a peste 658 de milioane de euro. În cazurile în care urmărirea recomandărilor financiare a fost finalizată, rata de recuperare depășește 96%. Pentru cheltuielile în gestiune partajată, tabelul publicat indică o rată de recuperare de 99%, însă această performanță privește numai cazurile cu procedura de follow-up încheiată, nu totalul recomandărilor emise.

Figura 1. Ratele de recuperare în cazurile cu urmărire finalizată, pe baza recomandărilor financiare OLAF, 2016-2025.

România, pe primul loc după valoare

România înregistrează cea mai mare valoare totală din Uniunea Europeană la fraudele raportate cu peste 59 milioane de euro, dintre care:

• 58,65 milioane de euro reprezintă nereguli frauduloase raportate în domeniul cheltuielilor;
• 360.667 de euro privesc veniturile bugetului european.

Total combinat = „Total expenditure” + „Revenue”

România este pe primul loc și dacă analiza este limitată exclusiv la cheltuielile din fonduri europene, înaintea Cehiei – 43,85 milioane de euro – și Slovaciei – 31,63 milioane de euro.

În cazul României au fost raportate 179 de nereguli frauduloase privind cheltuielile, dintre care:

• 74 în agricultură – 4,39 milioane de euro;
• 100 în politica de coeziune și pescuit – 54,23 milioane de euro;
• 4 în alte politici interne;
• una privind Instrumentul european de vecinătate – 23.771 de euro.

Raportul precizează însă că aceste cifre nu trebuie interpretate automat drept un clasament al nivelului fraudei din fiecare țară. Numărul și valoarea cazurilor depind și de capacitatea autorităților naționale de a detecta, investiga și raporta neregulile.

România apare cu 14 investigații încheiate în 2025

În graficul OLAF referitor la utilizarea fondurilor UE aflate în gestiune partajată sau indirectă ori legate de Mecanismul de Redresare și Reziliență, România apare cu 14 investigații încheiate în 2025, dintre care șase au dus la recomandări. Este cel mai mare număr de investigații încheiate dintre statele membre prezentate în grafic. Totuși, OLAF precizează că dosarele pot viza operatori din mai multe jurisdicții, iar complexitatea lor nu permite atribuirea simplă a fenomenului unei singure țări.

Figura 2. Investigații OLAF încheiate în 2025 privind utilizarea fondurilor UE. România este evidențiată.

Comparația cu vecinii trebuie citită cu aceeași prudență: Ungaria figurează cu 10 investigații încheiate și șapte cazuri cu recomandări, Bulgaria cu cinci și două, Ucraina cu două investigații încheiate, iar Republica Moldova cu una. Ucraina și Republica Moldova sunt raportate separat în categoria țărilor terțe.

Figura 3. Comparație editorială pe baza datelor din Raportul anual OLAF 2025.

Punctul vulnerabil: ce se întâmplă după recomandarea OLAF

Între 2021 și 2025, OLAF a emis 145 de recomandări judiciare, iar autoritățile competente au adoptat 73 de decizii; 27 au dus la trimitere în judecată. Media de trimitere în judecată pentru deciziile adoptate a fost de 37%. În dreptul României, graficul indică două trimiteri în judecată, cinci clasări sau respingeri și două decizii încă pendinte, ceea ce conduce la o rată de 29% pentru dosarele soluționate.

România se situează astfel sub media OLAF de 37%. Ungaria apare cu 60%, dar are 16 dosare încă pendinte, ceea ce limitează comparația directă. Bulgaria are 0%, cu cinci decizii de respingere și una în așteptare, iar Slovacia – comparator regional, nu vecin direct – are 64%. Indicatorul nu măsoară nivelul fraudei, ci răspunsul judiciar la recomandările administrative OLAF și este influențat de numărul relativ redus de decizii adoptate.

Figura 4. Acțiunile autorităților judiciare după recomandările OLAF, 2021-2025. România este evidențiată.

Figura 5. Rata de trimitere în judecată pentru România și comparatori regionali. Dosarele pendinte nu intră în calculul ratei.

Marile anchete OLAF cu legături directe în România

1. Contracte de apă și canalizare de peste 100 de milioane de euro

Cea mai mare investigație publică descrisă de OLAF în 2025 a vizat opt contracte pentru distribuția apei potabile și reabilitarea canalizării în România, cu o valoare cumulată de peste 100 de milioane de euro. Companii din România și Italia ar fi utilizat documente false pentru a demonstra capacitatea financiară și tehnică. Asociații prezentați în procedurile de achiziție ar fi avut, potrivit documentelor, cifre de afaceri anuale de 42-63 de milioane de euro într-o perioadă de trei ani, însă OLAF a stabilit că valorile reale erau de aproximativ 30 de ori mai mici.

Unul dintre operatorii analizați fusese supus în Italia unei interdicții administrative în baza legislației antimafia. Investigatorii au identificat și contracte pretins executate în Irak, în valoare de aproximativ 31 de milioane de euro, care nu ar fi existat. Pentru investigațiile finalizate, OLAF a recomandat recuperarea a 20 de milioane de euro și a transmis rapoartele către EPPO. Fiind vorba despre suspiciuni și proceduri judiciare, se aplică prezumția de nevinovăție.

2. Proiect IT: impact estimat la 9,5 milioane de euro

O altă investigație a pornit de la suspiciuni de fraudă, fals și spălare de bani într-un proiect IT finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Platforma informatică ce trebuia dezvoltată ar fi fost folosită de un grup organizat pentru obținerea frauduloasă a fondurilor și pentru transferarea banilor prin contracte fictive. Ancheta a inclus controale în Cipru și Cehia, precum și analiza serverelor și a tranzacțiilor din mai multe jurisdicții. EPPO a trimis în judecată șase persoane și șase entități juridice, iar impactul financiar estimat este de 9,5 milioane de euro.

3. Delta Dunării: documente bancare falsificate și peste 30 de proiecte analizate

În Delta Dunării, OLAF și EPPO au analizat suspiciuni privind peste 30 de proiecte finanțate din fonduri europene. Într-unul dintre cazuri, reprezentantul unei companii ar fi prezentat extrase bancare falsificate pentru a demonstra capacitatea financiară și a obține un proiect. Valoarea identificată a fost de aproximativ 593.000 de euro din fonduri UE și 104.000 de euro din bugetul național. OLAF a recomandat recuperarea celor 593.000 de euro, iar EPPO a trimis în judecată o persoană și o societate.

4. Pesticide contrafăcute: de la Bihor la o fabrică ilegală din Ucraina

În 2024, autoritățile române au confiscat în Bihor 1.000 de litri de produse contrafăcute pentru protecția plantelor, evaluate la peste 600.000 de euro, în urma informațiilor furnizate de OLAF. Cazul a contribuit la identificarea unei rețele mai ample și la constituirea unei echipe comune de anchetă România-Ucraina-OLAF, sub egida Eurojust. În Ucraina au fost efectuate 89 de percheziții și au fost ridicate peste 175 de tone de agrochimicale contrafăcute și materii prime, în valoare de peste 2,3 milioane de euro. Polițiștii de investigare a criminalității economice din Bihor și Parchetul Oradea sunt menționați de OLAF printre instituțiile care au acordat sprijin critic.

Figura 6. Fragment din Raportul anual OLAF 2025 privind echipa comună România-Ucraina-OLAF în dosarul pesticidelor contrafăcute.

5. Rețea de țigarete contrafăcute în România și Italia

Într-o operațiune coordonată la 3 iunie 2025, OLAF a sprijinit destructurarea unei rețele de producție și trafic de țigarete contrafăcute, cu taxe și accize estimate ca fiind eludate în valoare de 9,8 milioane de euro. În județele Timiș și Arad au fost găsite aproximativ 25 de milioane de țigarete depozitate în 2.500 de cutii. Patru persoane au fost reținute în Timiș, iar alte două au fost reținute ulterior de DIICOT. În paralel, în Italia a fost descoperită o fabrică clandestină, cu 14 tone de țigarete și peste 10 tone de tutun neprelucrat.

6. România, verigă într-o schemă de export fictiv

Raportul OLAF descrie și o rută comercială folosită pentru o operațiune suspectă cu tutun pentru narghilea: Emiratele Arabe Unite – Türkiye – România – Franța, cu destinație declarată Venezuela. OLAF a identificat 13 transporturi cu același tipar, cele anterioare reușind să tranziteze circuitul. Cazul arată vulnerabilitatea României nu doar ca beneficiar de fonduri europene, ci și ca nod logistic pe rute de fraudă vamală și exporturi fictive.

Ce înseamnă noua arhitectură antifraudă pentru România

Comisia propune strategii naționale antifraudă obligatorii, raportări mai ferme și o revizuire a cadrului în care cooperează OLAF, EPPO și autoritățile naționale. România pornește cu câteva instrumente deja existente: profilul OLAF indică o Strategie națională antifraudă implementată, strategii la nivel de autoritate și program și DLAF în rolul de serviciu AFCOS. Raportul anual în format PDF indică 19 granturi acordate prin Programul Uniunii de luptă antifraudă în perioada 2021-2024, în timp ce profilul digital OLAF, actualizat ulterior, afișează 24. În mai 2025, a fost semnat și un protocol de cooperare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului.

Problema României nu mai este, așadar, absența formală a unei arhitecturi, ci funcționarea ei efectivă. Cazurile publicate de OLAF indică cinci priorități: verificarea reală a cifrelor de afaceri și a experienței declarate în licitații; controlul documentelor bancare și al facturilor; interoperabilitatea bazelor de date; folosirea sistematică a Arachne+ și a altor instrumente de risc; schimbul rapid de informații între autoritățile de management, DLAF, ANAF, poliție, parchete și EPPO.

Concluzie: semnal de risc, dar și test pentru instituții

România apare proeminent în datele OLAF din 2025, însă cifrele nu trebuie transformate într-o etichetă simplistă de „țară cu cea mai mare fraudă”. Ele arată o combinație între expunerea mare la fonduri europene, anchete transfrontaliere complexe, capacitatea de detectare și existența unor vulnerabilități reale. Criteriul decisiv este ce urmează după descoperirea neregulii: oprirea plăților, recuperarea banilor, sancționarea persoanelor responsabile și repararea mecanismelor administrative care au permis frauda.

Pentru România, cel mai important avertisment este diferența dintre activitatea investigativă și rezultatul judiciar. O rată de 29% a trimiterilor în judecată în deciziile adoptate după recomandările OLAF, sub media de 37%, arată că modernizarea instrumentelor digitale trebuie însoțită de un traseu mai rapid și mai coerent între control administrativ, investigație penală și recuperarea efectivă a prejudiciului. Altfel, prevenția rămâne fragmentată, iar contribuabilii suportă costul întârzierilor.

Surse oficiale consultate

• Comunicatul Comisiei Europene/OLAF privind Raportul PIF 2025, 28 iulie 2026
• Raportul anual OLAF 2025 – pagina oficială a rapoartelor
• Investigația privind contractele de apă și canalizare din România
• Investigația privind proiectul IT cu impact de 9,5 milioane de euro
• Investigația privind proiectele din Delta Dunării
• Ancheta pesticidelor contrafăcute – România, Ucraina și OLAF
• Operațiunea privind țigaretele contrafăcute din România și Italia