Criza din Ceuta a reaprins, în spațiul public european, dezbaterea privind politicile naționale și europene în materie de migrație, evidențiind vulnerabilitățile frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pusă în fața unei provocări majore – un val migrator fără precedent, estimat la peste 70.000 de persoane – Spania a reușit, în ciuda criticilor interne și externe, să gestioneze situația generată prin decizia Curții Supreme privind procedurile aplicabile migranților care ajung pe mare în Ceuta si Melilla, enclave spaniole aflate pe teritoriu african.
Hotărârea prevede că persoanele care ajung înot sau pe mare nu pot fi returnate imediat în Maroc de către autoritățile spaniole, însă nu presupune acordarea automată a rezidenței sau a dreptului de azil.
Ministrul Afacerilor Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat marți, 4 august, că „70.000 dintre cele 72.000 de persoane care au intrat în Ceuta săptămâna trecută s-au întors deja în Maroc”, scrie Diario Palentino. El a asigurat că situația persoanelor rămase va fi analizată în mod individual, urmând ca cei care nu au dreptul să rămână în Spania să poată fi returnați în țara de origine.
„Un răspuns comun la nivel european, acțiune colectivă și solidaritate”
Puternic criticat de unele state europene, Guvernul spaniol a fost, însă, lăudat de către Ursula von der Leyen pentru modul în care a gestionat situația din Ceuta. Astfel, într-o scrisoare adresată președintelui Guvernului spaniol, Pedro Sánchez, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța unității europene în momente dificile: „Experiența ne-a arătat amploarea și diversitatea provocărilor generate de migrație. Oricare ar fi natura sau dimensiunea acestor provocări, ele necesită un răspuns comun la nivel european, acțiune colectivă și solidaritate.”
„Doresc să laud gestionarea rapidă a returnării persoanelor care au intrat ilegal în Ceuta din Maroc. Atât autoritățile spaniole, cât și cele marocane au gestionat această situație într-un mod eficient și eficace, reușind să împiedice cu succes deplasarea ilegală către Spania continentală și Europa”, a adăugat von der Leyen.
Spre deosebire de Ursula von der Leyen, care a pledat pentru solidaritate europeană și acțiune coordonată, Antonio Tajani, vicepreședinte al Guvernului italian și ministru al afacerilor externe, a criticat dur politica migratorie a Spaniei. Într-un interviu publicat de Corriere della Sera, citat de tgcom24, acesta a justificat decizia Italiei de a reintroduce temporar controale la frontieră pentru sosirile din Spania, descriind politica Madridului ca fiind un eșec și avertizând că situația din Ceuta reprezintă un pericol pentru Uniunea Europeană. „Ceea ce s-a întâmplat în Ceuta nu este marginal; reprezintă un risc pentru întreaga Uniune și este dreptul nostru să cerem măsuri suplimentare, clarificări și măsuri preventive”, a transmis Antonio Tajani.
Mai mult, Tajani a pus sub semnul întrebării decizia Spaniei de a regulariza situația a 500.000 de cetățeni extracomunitari, criticând faptul că Madridul nu s-a consultat cu partenerii săi europeni înainte de adoptarea măsurii. „Acum aflăm că există chiar și un milion de cereri de regularizare. Cine îi împiedică pe acești oameni să circule liber în spațiul Schengen?”, a declarat ministrul italian.
„Înțeleg nervozitatea Spaniei față de politica sa eșuată privind migrația, dar avem datoria de a proteja granițele Italiei, care includ și 7.000 de kilometri de frontiere europene. Suntem prieteni ai spaniolilor, dar politica lor în această privință nu este perfectă”, a adăugat Tajani.
Situația din Ceuta reprezintă un test major nu doar pentru Spania, ci și pentru întreaga Uniune Europeană. Sunt frontierele externe ale Uniunii suficient de sigure? Au statele membre capacitatea de a face față unor eventuale valuri migratorii de amploare similară? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun tot mai mulți cetățeni europeni și factori de decizie. Certitudini nu există, însă ceea ce putem face este să aruncăm o privire asupra legislației europene în această materie.
Uniunea Europeană oferă statelor membre libertatea de a acorda permise de ședere și de a regulariza situația unor cetățeni aflați pe teritoriul acestora, cu condiția respectării cadrului general al UE. Astfel, legislația europeană face distincție între refugiați și solicitanți de azil, migranți economici și persoane aflate în situație de ședere ilegală. În conformitate cu dreptul internațional și european, persoanele aflate în pericol pe mare trebuie salvate și identificate, urmând să fie stabilite motivele migrației și eligibilitatea acestora pentru obținerea azilului.
Rămâne de văzut dacă situația din Ceuta va conduce la noi reglementări la nivel european. Cert este că există voci care solicită măsuri mai stricte pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
(foto generată cu ajutorul AI – grok.com)
