Siguranța în școlile din Bistrița este o problemă pe care Consiliul Local și Primăria Municipiului Bistrița o ignoră de mulți ani

Data:

de Ion Lucian Petraș

          Am văzut recent preocupările unor consilieri locali cu privire la traficul de droguri în Bistrița și creșterea alarmantă a numărului de consumatori de substanțe interzise. Ce nu s-a spus de fapt este faptul că siguranța în școlile Bistriței este ignorată de mulți ani la Bistrița și din acest punct de vedere ar trebui să fie reținute ca responsabile mai multe instituții:

  • Consiliul Local în primul rând, pentru că acesta este în drept dar și în fapt principala instituție care reglementează local problema siguranței în școli. Nu am văzut inițiative și proiecte ale consilierilor locali care să propună măsuri concrete în acest domeniu. Parcă ei nu au copii și nu știu cât de ușor este pentru infractorii de drept comun să își facă veacul prin preajma școlilor. Adolescenții sunt expuși permanent acțiunilor unor persoane certate cu legea care profită de lipsa de reacție a autorităților. Pe cale de consecință, vedem că a crescut consumul de stupefiante în rândul tinerilor. Consiliul Local are ca instrumente formularea de proiecte de hotărâri, dar și alocarea de fonduri prin aprobarea bugetului, mai mult în subordinea sa funcționează și Poliția Locală. Nu am văzut prin buget așa ceva și proiectul se va vota, cel mai probabil, în forma propusă de inițiator, recte primarul Turc Ioan. Dotarea școlilor cu sisteme de supraveghere video este o problemă prioritară peste tot, dar nu și la Bistrița.
  • Primăria Municipiului Bistrița este responsabilă întrucât ea are printre atribuții și asigurarea unui climat de siguranță în zona școlilor. Spre surpriza primarului, nu cerșetoria de pe pietonal este cea mai mare problemă a Bistriței. Siguranța în școli și pericolele la care sunt expuși elevii sunt probleme mult mai grave, mai importante și mai stringente pentru comunitate. Rolul primăriei vine atât în calitate de administrator al unităților școlare, pentru că trebuie să doteze școlile cu sisteme performante de supraveghere foto-video și sisteme de alarmare la efracție, incendiu, inundații și cutremure. Apoi primăria trebuie să inițieze și să implementeze politici publice care să asigure un climat de siguranță în zona școlilor. Trebuie să desfășoare acțiuni de descurajare a potențialelor infracțiuni din zonele respective. Nu în ultimul rând, prin Poliția Locală, primăria trebuie să se asigure că se desfășoară activități preventive în zona școlilor, în colaborare cu Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud și Inspectoratul Județean de Jandarmi Bistrița-Năsăud.
  • Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud este în măsură să analizeze și evalueze corect și obiectiv situația siguranței în școli și în proximitate, de asemenea are atribuții directe în aces sens și trebuie să solicite administrației locale asigurarea măsurilor minime de protecție și pază la nivelul școlilor de pe raza localităților. Conform celor mai recente date publice (2019)  la nivel județean se află doar 20 de școli care aveau asigurată o formă de pază umană, 135 aveau sistem de supraveghere video, 134 nu dispuneau de niciun fel de pază, iar 14 unități de învățământ preuniversitar nu aveau gard sau gardul împrejmuitor era necorespunzător. Totodată, ISJBN în colaborare cu alte instituții (poliție, jandarmi etc) participă ca parte într-un plan de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță în școli, care se întocmește anual, prin grija Prefecturii Județene (plan care nu a mai fost publicat pe site din 2019). Ce măsuri și care este eficiența acestor activități nu știe nimeni, dar vedem în fiecare zi efectele negative ale lipsei de interes real pentru aceste probleme.
  • Consiliul Județean Bistrița-Năsăud este responsabil de această situație întrucât în subordinea sa funcționează ATOP, o autoritate publică total ineficientă, care în realitate are atribuții foarte importante în gestionarea climatului de siguranță și ordine publică din tot județul. Nu cred că situația siguranței școlilor din județ este mai bună față de cea din municipiu. Consiliul Județean acceptă de ani buni ca ATOP să nu facă mai nimic din ceea ce ar trebui să facă și lasă această instituție să mimeze existența și activitatea. De asemenea, Consiliul Județean este responsabil de lipsa de eficiență și de activitate a unei alte instituții din subordine sa, respectiv CJRAE. Poate vă întrebați ce naiba e și asta. Ei bine este Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud și are în componență peste 40 de posturi, majoritatea ocupate de psihologi, psiho-pedagogi și mentori școlari, dar care nu are prevenirea consumului de droguri printre obiectivele din documentele stufoase și care sunt făcute să stea într-un sertar/fișier.  
  • Instituția Prefectului Județului Bistrița-Năsăud este responsabilă de coordonarea activităților derulate de toate instituțiile statului pe linia siguranței în școli, inclusiv în privința traficului de droguri. În fiecare an se elaborează planuri și strategii pe hârtie, se fac grupuri de lucru și comisii, dar nu se vede nimic. Anul trecut Prefectura a derulat o campanie foarte sforăitoare prin presă și atât, nu s-a făcut publică o analiză a rezultatelor și nici a efectelor. Flagelul drogurilor în rândul tinerilor din Bistrița este tot mai prezent, o constatăm din statistici și din numărul de cazuri de la UPU, în loc să o constatăm din numărul de dosare instrumentate de parchet și de structurile anti-drog. Rolul Prefecturii în acest domeniu trebuie să fie mult mai ferm, să se implice în scoaterea instituțiilor din amorțeală și în urmărirea atentă a efectelor măsurilor implementate. Degeaba faceți pe hârtie planuri care nu se implementează sau măsurile prevăzute acolo nu au niciun efect în timp. Dacă în 20 de ani vedeți că nu s-a întâmplat nimic bun, schimbați modul de abordare, adoptați alte decizii și măsuri care să producă efecte reale. Minimul de măsuri de siguranță îl reprezintă misiunile de descurajare și supravegherea video în perimetrul adiacent școlilor și nici pe acestea nu le avem. Polițiștii locali au avut ca misiune prioritară combaterea cerșetoriei din centru, să nu îl mai deranjeze pe primar în drum spre casă. Acum i-a pus să dea cu lopata la zăpadă pe trotuare.
  • Instituțiile principale cu atribuții de combatere sunt: DIICOT, Biroul Teritorial Bistrița; DCCO (Direcția de Combatere a Criminalității Organizate, din cadrul IGPR), BCCO regionale, SCCO – Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Bistrița-Năsăud. Din comunicatele acestor instituții aflăm aproape în fiecare lună că a mai fost identificat câte un dealer de droguri. Problema este că nu avem o comunicare oficială cu privire la aria de acțiune a acestor traficanți. Din cantitățile confiscate vedem că nu sunt cei mai importanți, iar cantitățile confiscate sunt de până la un kg. De remarcat este faptul că în urma controalelor în trafic sau identificat foarte mulți traficanți și consumatori de droguri, practic polițiștii de la circulație rutieră au depistat mai multe cazuri decât parchetul specializat.
  • Instituțiile de suport cu atribuții atât pe siguranța în școli, dar și pe combaterea traficului și consumului de droguri sunt: Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița-Năsăud, Inspectoratul Județean de Jandarmi Bistrița- Năsăud, Serviciul Român de Informații, Direcția Regională de Informații Maramureș (cu atribuții exclusiv pe amenințările la adresa securității naționale).
  • Toate instituțiile cu atribuții directe în combaterea traficului de droguri sunt responsabile pentru creșterea acestui fenomen, dar nu sunt responsabile pentru consum. Consumul individual trebuie prevenit și combătut cu alte metode și alte mijloace.  La Bistrița avem specialiștii Agenției Naționale Anti-drog (puțini la număr), care coordonează doar modul de elaborare a documentelor programatice Strategia Anti-drog și Planul de implementare și participă la realizarea de campanii de informare și alte activități. Pe site-ul Prefecturii Județene se găsește o strategie expirată, ca mai toate documentele programatice care se fac la noi. După ce că nu reușim să le implementăm, nici măcar să gândim și să elaborăm altele noi nu suntem în stare. Despre planul de acțiune nu mai vorbesc, nu e publicat de Prefectură, iar grupul de lucru cu componența celor responsabili este din 2019, de pe vremea lui Ovidiu Frenț. Structura teritoriala a Agenției Naționale Anti-drog nu poate să fie ținută responsabilă pentru lipsa de activitate a celorlalte instituții cu atribuții directe.

În încercarea de a vă oferi un tablou complet a tuturor instituțiilor care conlucrează la asigurarea unui climat de siguranță în școlile din județ și municipiu, am realizat această scurtă trecere în revistă. O analiză mai aprofundată ne poate releva și eficiența activității acestor instituții, unele mai mari, altele mai mici, dar toate finanțate de bugetul de stat pentru siguranța cetățenilor. Cred că fiecare cetățean poate să facă propria evaluare în ce privește activitatea acestor instituții, concluziile le trageți singuri.

Am aflat recent, că avem un județ sigur, pe motiv că nu avem conflicte de stradă între clanuri mafiote sau altfel de clanuri. Consider că nu acesta este principalul criteriu după care trebuie să ne definim siguranța. Sunt alte aspecte mult mai importante și trecute sub tăcere sau care funcționează sub radarul acestor instituții. Problema siguranței școlilor este una serioasă și adiacent, consumul și traficul de droguri în preajma școlilor și a locurilor unde tinerii se întâlnesc este din punctul meu de vedere un eșec al tuturor acestor structuri. Fiecare are o parte de vină și fiecare zi care trece fără ca ei să se pună la masă și să recunoască deschis că avem o problemă face ca acest flagel să continue să înregistreze victime, cifre într-o statistică numai bune de prezentat pe la ședințe de bilanț. În spatele acelor cifre sunt însă tragedii, sunt vieți pierdute, pentru care nu am făcut nimic, noi ca societate, noi ca și comunitate. Sunt tineri pe care îi etichetăm droghi și drogați, devianți, delicvenți etc (vezi declarațiile publice ale unor consilieri locali) dar nu ne întrebăm de ce au ajuns acolo, cum îi putem ajuta, cine este responsabil și cum putem îndrepta ceva?

Școlile din municipiu au o problemă domnilor consilieri locali și domnule primar Ioan Turc, problema siguranței în proximitatea lor, faceți o evidență, dacă nu aveți, cu sistemele de supraveghere video existente la toate școlile, faceți o analiză a sistemelor de pază de la școli și vedeți unde suntem. Spor la treabă!

Doamna prefect, Mica Oprea, întruniți grupul de lucru anti-drog și puneți în mișcare instituțiile statului cu atribuții, mai puține efecte are o campanie mediatică decât niște instituții puternice care își fac treaba. Descurajarea, prevenția și combaterea se face în fiecare zi prin acțiunile acelor instituții, altfel avem un stat eșuat, vorba unui clasic în viață. De asemenea, puneți umărul la elaborarea unui Plan de acțiune pentru creșterea gradului de siguranță în școli care să fie și funcțional, unul aplicabil imediat și care să genereze efecte cuantificabile, nu povești pe hârtie pe care le uită cineva printr-un sertar sau dosar.

Pentru că această problemă este una foarte serioasă am făcut solicitări la mai multe instituții și vom reveni cu detalii pe măsură ce primim răspunsuri. Va urma!

Estimări privind consumul de droguri în UE. Sursă: Raportul european privind drogurile 2020/ EMCDDA
Ion Lucian Petraș
Ion Lucian Petrașhttps://saptamana.online/
jurnalist, free-lancer, blogger

Share post:

Subscribe

spot_imgspot_img
spot_imgspot_img

Popular

Citește mai mult

Călin Georgescu a câștigat și în diaspora cu 43,35%

Candidatul surpriză Călin Georgescu a câștigat alegerile și în...

Breaking-News: Marcel Ciolacu și-a dat demisia din funcția de președinte al PSD

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, i-a felicitat luni pe cei...

Primăria Bistrița: Cum să solicitați online ajutorul de încălzire

Pentru a solicita ajutor pentru încălzirea locuinței, trebuie să...

Calin Georgescu a câștigat detașat în județul Bistrița – Năsăud. Marcel Ciolacu pe locul doi

La nivel național Călin Georgescu se detașează clar în...