Mi-am luat gripa de mână și mi-am dus-o-n munți
Articol scris de Crin - Triandafil Theodorescu
Mi-am luat gripa de mână și mi-am dus-o-n munți, sus, să-mi bat joc de ea, să-și bage mințile în cap și frica să-i intre în oase, îmi fac echipamentul, parazăpezile și colțarii, iau o coardă statică de 20 de metri în rucsac, să fie, Doamne, dar unde sunt rachetele de zăpadă? Sun doi-trei prieteni, toți ridică din umeri, știu sigur că le-am împrumutat cuiva și nu mi le-a mai înapoiat așa că decid că e un motiv sustenabil să mă enervez și-o fac prostește, starea aia de supărare, când se îngroașă sângele în tine și se lichefiază gândurile, scurgându-se pe la încheieturi, apoi mă gândesc că dacă l-aș iubi pe ăla de-mi folosește rachetele mi-ar fi senin în suflet, că atunci când iubești pe cineva te muți în el cu toate armele și bagajele tale ș...