În localitatea Dipșa (Dirbach, Dürrbach, Dipse) din județul Bistrița-Năsăud se află încă de la 1489 o biserică săsească, construită în stil gotic târziu, care străjuiește satul și împrejurimile lui.
Localitatea Dipșa se află situată pe DN 15A între Reghin și Bistrița, rută pe care întâlnim și alte localități cu specific săsesc cum sunt Teaca, Viile Tecii, Herina fiecare având o biserică evanghelică de admirat, o adevărată rută a bisericilor săsești, unele chiar fortificate.
Biserica din Dipşa este un monument istoric (cod LMI BN-II-m-B-01645) este semnificativă „prin proporţii, varietatea şi calitatea pieselor de pietrărie, fiind unul dintre cele mai reprezentative monumente gotice târzii din ţară”, spune Corneliu Gaiu, istoric și cercetător din Bistriţa.
Istoricii de artă spun că Biserica din Dipşa este o construcţie mult prea impozantă pentru mediul rural. „Biserica e una dintre cele mai frumoase monumente istorice de artă din Europa de Est”, susţine istoricul Vasile Duda (adevărul.ro).
Biserica Scroafei este denumita astfel datorită unei legende populare și în prezent este biserică ortodoxă cu Hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul locașului și al satului Dipșa.
Legenda scroafei norocoase
Povestea bisericii este cu adevărat inedită, întrucât vine de la o legendă din urmă cu peste 700 de ani care spune că undeva pe la 1275, auzind de iminența unei invazii a tătarilor, sătenii din zonă, în marea lor majoritate sași, şi-au strâns în grabă toate averile şi tot ce deţineau mai de preţ şi le-au pus într-o căldare (vas mare din lut), pe care au îngropat-o ulterior în câmp. Ulterior sătenii au fugit din calea tătarilor și s-au ascuns, fiecare unde a văzut cu ochii, sperând că la întoarcere îşi vor recupera avutul ascuns cu grijă în pământ. La întoarcerea în sat sașii au căutat căldarea însă nu au mai găsit locul unde au ascuns-o și în ciuda eforturilor lor comoara nu a fost găsită decât după 200 de ani când o scroafă a scurmat pământul și a scos la iveală galbenii. Pentru că știau de la strămoșii lor că ei au ascuns comoara și întrucât au considerat această întâmplare ca un semn divin, respectiv toți aveau acum casele refăcute și nu mai aveau așa mare nevoie de bani, sfatul bătrânilor a decis să se ridice o biserică cu banii descoperiți de scroafă. În semn de apreciere pentru vestitul animal au comandat chiar un basorelief al scroafei care a fost amplasat pe una dintre laturile bisericii.
Biserica pe care au construit-o este una maiestuoasă pentru un sat obișnuit din Transilvania care nu înregistra venituri deosebite. Este o biserică-sală, cu structură masivă în stil gotic târziu, sprijinită de contraforturi puternice. Turnul clopotniței atinge înălțimea de 45 de metri, fiind construit pe 5 niveluri și terminat printr-un coif piramidal. Interiorul bisericii este fascinant, aici putându-se admira stucatura baroca a bolților, care datează din secolul XVII, refăcute după incendiul ce a afectat biserica în 1751. Nava și sacramentul au o înălțime de aproximativ 30 de metri. Construcția se remarcă, de asemenea, prin buna calitate a lucrărilor de pietrărie a portalurilor și a ferestrelor. Constructorii au realizat și un cadran solar care redă cu o relativă exactitate ora și acum.
După exodul sașilor transilvăneni (începând din 1944 și ulterior), biserica a fost cumpărată de comunitatea ortodoxă, însă nu a fost modificată la interior, cu excepția iconostasului care este specific cultului ortodox.
Biserica atrage turiștii străini atât prin legenda (sau întâmplarea reală) legată de descoperirea comorii din Evul Mediu, dar și datorită faptului că sunt păstrate și conservate toate elementele istorice, fiind un obiectiv atractiv pentru o gamă largă de turiști. Un element de interes îl reprezintă și cele trei reproduceri după tablourile lui Leonardo da Vinci, moștenite de la comunitatea săsească, respectiv „Cina cea de taină”, „Răstignirea” și „Noli me tangere” (Nu mă atinge).
Fondurile europene a doua comoară pentru Biserica Scroafei
La peste 500 de ani distanță față de întâmplarea cu scroafa, Biserica din Dipșa a primit un nou ajutor foarte important prin faptul că Parohia Ortodoxă Dipșa este prima din județul Bistrița-Năsăud care a obținut o sumă nerambursabilă impresionată, de 460.000 euro, din partea Comunității Europene, pentru restaurarea și promovarea identității culturale a bisericii din localitate.
Prin grija părintelui paroh Liviu Tătaru, care a sesizat nevoia restaurării edificiului și prin eforturi susținute ale lui și ale comunității pe care o păstorește s-a depus proiectul pentru restaurarea lăcașului de cult și în anul 2021 au fost finalizate lucrările.
Executantul lucrărilor pentru restaurarea bisericii a fost firma de construcții EURAS din Satu Mare, care la licitația din 2017 a depus o ofertă de 1,93 milioane lei plus TVA, ulterior majorând costurile, pe fondul creșterii salariilor din construcții, cu circa 400 de mii lei. Compania EURAS SRL este autorizată de către Ministerul Culturii și Cultelor pentru execuția lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice. Proiectul de restaurare a presupus aducerea la imaginea inițială a clădirii, în vederea asigurării unor condiții optime pentru desfășurarea activităților religioase, culturale și de turism. Din imaginile surprinse de Foto Marco Gered Zsolt se poate vedea în detaliu cât de bine au fost realizate lucrările și cum au fost puse în valoare elementele de arhitectură medievală.
Banii pentru restaurare au provenit de la Uniunea Europeană, prin Oficiul Județean de Finanțare a Investițiilor Rurale care la momentul respectiv finanța prin PNDR proiecte de maxim 500.000 euro pentru restaurarea, revitalizarea și promovarea identității culturale a bisericilor. Exemplul Parohiei din Dipșa ar putea fi urmat și de alte parohii care dețin în proprietate monumente istorice întrucât se știe că fondurile alocate de statul român sunt insuficiente iar banii europeni pot reda strălucirea de altă dată a lăcașurilor de cult care reprezintă importante elemente de cultură și civilizație. În sprijinul parohiilor ar trebui să vină și primăriile care au o anumită expertiză în accesarea de funduri europene și interesul public pentru reabilitarea monumentelor istorice, dar și valorificarea lor în scopuri turistice sunt motive suficiente pentru implicarea reprezentanților administrațiilor locale.
În județul nostru mai sunt doar două parohii care au în implementare proiecte similare, respectiv Parohia Cepari și Parohia Sângeorzu Nou.
Proiectele depuse în cadrul PNDR, Submăsura 7.6 – Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural vizează următoarele:
SCOPUL investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este de protejare a patrimoniului cultural sau/ și realizare a investițiilor pentru conservarea moștenirii de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a modernizării așezămintelor culturale. OBIECTIVELE submăsurii 7.6:
- Susținerea investițiilor de restaurare, conservare și accesibilizare a patrimoniului cultural imobil de interes local, a așezămintelor monahale inclusiv a așezămintelor culturale;
- Punerea în valoare a moștenirii culturale locale, la promovarea turismului rural, conducând astfel la creșterea nivelului de trai în zonele rurale;
- Dezvoltare locală sustenabilă
BENEFICIARII:
- ONG-uri definite conform legislației în vigoare;
- Unități de cult conform legislației în vigoare;
- Persoane fizice autorizate/ societăți comerciale care dețin în administrare obiective de patrimoniu cultural de utilitate publică, de clasă B;
- Comunele conform legislației în vigoare.
Informații recente relevă că s-au modificat condițiile și plafonul maxim de accesare a fost stabilit la maxim 250 de mii de euro și o cofinanțare obligatorie de 20% din suma totală a proiectului, ceea ce face mai puțin accesibilă submăsura 7.6 și perspectiva unor restaurări de calitate se reduce considerabil având în vedere că la monumentele istorice costurile sunt mult mai mari decât la un imobil oarecare.
L-am întrebat pe părintele Liviu Tătar cum a decurs implementarea proiectului și mi-a mărturisit oftând că a durat foarte mult. Proiectul a fost inițiat în 2015, lucrările efective au început în 2017 și constructorul a întâmpinat unele probleme fapt pentru care s-au tot prelungit lucrurile.
Aceste tergiversări nu au rămas fără consecințe întrucât pe parcursul proiectului s-au modificat salariile din construcții și au apărut costuri suplimentare care nu erau prevăzute în proiect. Deși proiectul este finalizat și lucrările au fost terminate, încă nu s-a realizat recepția finală, fapt care atrage noi cheltuieli cu garanții, penalități etc.
Parohia Dipșa a fost nevoită să accepte creșterea costurilor (pe fondul creșterii salariilor în construcții) cu 180 de mii de lei inițial, sumă care în final a ajuns la 400 de mii de lei. Povara acestor costuri trebuie suportată de Parohie în acest moment întrucât Guvernul nu a găsit o modalitate de a deconta creșterea costurilor din construcții pentru persoanele juridice care aveau în implementare proiecte pe fonduri europene și care implicit au fost nevoite să-și asume cheltuielile suplimentare. În încercarea de a obține fondurile necesare preotul Liviu Tătaru s-a adresa atât Ministerului Culturii cât și autorităților locale și județene, singurii care au răspuns pozitiv sunt reprezentanții Primăriei Galații Bistriței care au promis că vor suporta suma de 200 de mii de lei. Totuși mai este nevoie de încă pe atâta pentru a putea încheia conturile cu constructorul și a solicita recepția finală. Preotul spune Mulțumesc lui Dumnezeu că am reușit să restaurăm Biserica și tot cu ajutorul Lui vom reuși să plătim ce mai avem de plată.
Toate documentele privind proiectul de restaurare cumulează un metru cub de dosare, ceea ce spune mult despre birocrația accesării de fonduri europene și mai ales în cazul unor lucrări de restaurare de monumente istorice. Tocmai din acest motiv este de admirat stăruința preotului paroh pentru a reda Bisericii din Dipșa strălucirea de altă dată.
Parohia Dipșa nu este o comunitate foarte mare și tot efortul de a restaura Biserica a revenit unui număr mic de oameni dar și cu sprijinul celor care au obârșia prin partea locului. Numai pentru iconostasul nou au fost donată suma de 100 de mii de lei prin contribuția oamenilor locului. Mai sunt de făcut lucruri multe și părintele Liviu Tătaru se ocupă ca lăcașul de cult să devină o perlă a Porții Transilvaniei.
Pe 29 mai 2022 este programată Sfințirea Bisericii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, un moment care marchează creștinește finalizarea lucrărilor.
Cum nu promovăm turismul cultural
Deși este renovată recent și are o poveste frumoasă, dar mai ales o importanță deosebită pentru istoria lăcașurilor de cult din Transilvania și chiar din Estul Europei, Biserica Scroafei nu este suficient promovată și chiar a fost ignorată de autoritățile județene.
Astfel, conform unui anunț recent al Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud alte două biserici săsești fortificate au fost incluse pe rutele culturale și vor primi finanțare pentru promovare.
Pentru promovarea obiectivelor respective vor fi alocați 30.000 de euro. Se vor finanța serviciile de digitalizare a acestora, crearea unor aplicații dedicate vizitatorilor, marcarea și semnalizarea acestora cât și realizarea unei oferte culturale pentru regiune.
Listele cu cele peste 300 de obiective care vor fi cuprinse în cele 12 rute culturale au fost aprobate în data de 6 aprilie 2022, prin ordinele comune ale ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, ministrului Antreprenoriatului și Turismului, ministrului Culturii și ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Din păcate, Biserica Scroafei nu figurează pe această listă și poate aveau loc pe listă și alte lăcașuri de cult (Teaca, Cepari, Tărpiu). Dacă Biserica din Herina este reprezentativă pentru stilul bizantin, Biserica din Dipșa este la fel de importantă pentru stilul gotic târziu, iar lucrările de pietrărie sunt unicat în județul nostru, cel puțin, și reprezentative pentru Transilvania și Estul Europei. Toate acestea țin de o strategie și de o viziune de valorificare turistică a valorilor culturale pe care cineva trebuie să le aibă în vedere la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud când se fac asemenea propuneri.
Galerie foto realizată de Foto Marco Gered Zsolt. Mulțumiri!
