Cât de bolnave sunt pădurile și cât adevăr este în raportările privind „tăierile accidentale”. Între 2021 și 2024, o treime din tăierile de arbori din pădurile bihorene au fost clasificate ca „tăieri accidentale”, reprezentând peste 300.000 de metri cubi din totalul de aproximativ 1 milion de metri cubi tăiați.
Fenomene naturale și atacuri ale insectelor sunt principalele cauze, dar birocrația și schimbările climatice complică gestionarea eficientă a acestor tăieri. Cum afectează acestea pădurile și ce soluții sunt propuse de experți?
Între 2021 și 2024, o treime din tăierile de arbori din pădurile bihorene, înregistrate în SUMAL, reprezintă „tăieri accidentale”. În total, în acești ani, peste 300.000 de mc de arbori din peste 1 milion de metri cubi tăiați în Bihor, totalizează tăierile accidentale. Aceste tăieri se fac atunci când pădurea este afectată de fenomene naturale, cum ar fi o furtună sau atacul unor insecte. Ori atunci când în timpul exploatării pădurii, arborii care nu ar fi trebuit să fie tăiați sunt deteriorați.
Plecând de la aceste date, am încercat să aflăm care ar fi cauzele care ar putea duce la o asemenea situație. Dar și să aflăm care e procedura în cazul tăierilor accidentale și dacă nu cumva aceste motive sunt folosite abuziv.
Discutând cu mai multe ONG-uri din țară am aflat că sunt experți care pot determina, în urma unei vizite în teren, dacă tăierile accidentale se dovedesc a fi, în realitate, ceea ce scrie pe hârtie, în cazul de față în SUMAL.
Dan Turiga, de la Agent Green, o organizație neguvernamentală pentru protecția mediului, ne-a spus că au depistat asemenea cazuri. „Am găsit arbori verzi, de clasa I, de calitate standard, fără niciun defect, care erau marcați într-un pachet de produse accidentale, în Bistrița”, ne-a spus Turiga.
Teoretic, astfel de cazuri ar fi ușor de depistat, dacă Garda Forestieră ar controla fiecare tăiere declarată accidentală. Legea îi cere însă să controleze cel puțin 20% dintre APV-urile pentru tăieri accidentale.
În județul Bihor, în ultimii ani, Garda Forestieră a controlat cu mult peste acest prag minim prevăzut de lege. Și potrivit reprezentanților instituției, nu au fost cazuri de tăieri accidentale care să acopere tăierea unor copaci sănătoși, sub un pretext fals.
Însă pentru tăierile accidentale din ultimii ani, o explicație ar putea fi un atac al gândacului tipograf de scoarță (Ips typographus/ipidae). Aceste atacuri au fost inițial puse în seama unei furtuni (mezociclon) din 2017, care a afectat, în Bihor, zonele: Bratca, Budureasa, Dobrești, Roșia, Finiș, Vașcău, Stâna de Vale, Padiș, Remeți, Valea Drăganului. Potrivit lui Teodor Suciu, directorul Romsilva Bihor, atunci, în munții din județ a fost doborâtă o cantitate de 500.000 de mc de arbori.
Ulterior, doborâturile din păduri au atras atacul gândacului de arbore, care atacă doar molidul. De atunci și până în prezent, gândacul a făcut ravagii în pădure. Însă, se pare că aceste atacuri ale insectei care persistă la 7 ani de la furtună ar putea avea o altă cauză.
De vină ar fi schimbările climatice și valurile de căldură, un mediu propice pentru ipidae.
Ferko Jeno, șeful Ocolului Silvic Sfânta Maria, care administrează pădurile Bisericilor Greco – Catolică și Romano – Catolică din Bihor, spune că iernile mai puțin friguroase favorizează înmulțirea gândacului. „Studiile arată că gândacul moare doar la minus douăzeci de grade”, a spus șeful de ocol. Noi nu mai avem astfel de temperaturi în județ de câțiva ani. „Și din cauza schimbărilor climatice și a temperaturilor ridicate am observat că acum gândacul are trei zboruri pe an, în loc de două, cât erau înainte”, a mai spus sursa citată. Practic, din cauza climatului, gândacul poate să „ronțăie” pădurea aproape tot anul, față de câteva luni pe an, cum se întâmpla în trecut.
Emil Plastin, șeful Ocolului Silvic Remeți, spune același lucru. Pădurea administrată de ei a pierdut sute de mii metri cubi, față de planul de tăieri aprobat, din cauza ipidaelor. „Noi ne-am făcut aici treaba prin amplasarea de curse feromonale, bariere în calea acestor insecte. Din păcate cei care administrează în vecinătatea noastră pădurea nu și-au cam făcut treaba și foarte greu am reușit să stopăm aceste atacuri de ipidea”, ne-a spus Plastin.
Citește continuarea în presshub.ro
