De ce nu votează românii? Prezența la vot a românilor reprezintă un semnal serios de alarmă pentru viitorul țării. Semnificația mersului la vot s-a pierdut în ultimii ani. Care sunt cauzele multiple ale acestui fenomen, PRESShub a încercat să afle direct de la firul ierbii, discutând cu oamenii.
Neîncrederea în partide politice, parlament, guvern și sindicate
Motivele neîncrederii în puterea votului de a schimba ceva în societate sunt multiple și reflectă problemele de fond ale societății românești. La întrebarea „De de nu votează românii?”, răspunsul „Totul pornește de la educație” pare să fie o cauză generală identificată de unii interlocutori cu care am discutat.
Printre altele, ei au menționat: „lipsa de educație civică”,„incultura”, „indiferența” și faptul că „de-a lungul timpului s-a inoculat ideea că alegerile nu sunt importante și politica este o treabă murdară în care mai bine nu te bagi”.
Potrivit unui sondaj Sociopol din ianuarie 2024, prin care s-a măsurat încrederea românilor în instituții naționale, țări și instituții internaționale, cetățenii nu au încredere în instituțiile conduse de oameni politici sau în organizațiile politice. Astfel, pe ultimele patru locuri regăsim:
- Parlamentul,
- Partidele Politice,
- Sindicatele
- și Guvernul.
La polul opus, instituțiile care se bucură de încrederea românilor sunt:
- Pompierii,
- Armata,
- Biserica
- și Jandarmeria.
Două perspective: un bunic și un nepot
Cum afectează încrederea românilor în politicieni mersul la urne? Și de ce vârstnicii merg, totuși, în număr mai mare la vot decât tinerii?
Am încercat să aflăm întrebând o bunică și un nepot. Sunt două generații, cu două perspective asupra vieții, reprezentanți ai unor lumi diferite; unul născut și crescut în comunism – regim care a impus conformismul; iar celălalt a cunoscut doar lumea așa-zis liberă, fără frica de a exprima ceea ce gândește.
În cazul bunicii, Marta S. (*), dintr-un sat din Județul Bistrița-Năsăud, deși a avut o viață grea, copii de crescut, la 70 de ani are o pensie insuficientă, fiind nevoită să lucreze prin sat pentru a-și asigura traiul, ea și-a păstrat consecvența și spune că va merge la vot în 2024, fără a da vina pe clasa politică pentru multele lipsuri.
Nepotul său, Iacob S. (*), un tânăr de 25 de ani, fără un loc de muncă stabil, e deja dezamăgit de mersul lucrurilor: „Nu votez pentru ca oricum nu se schimbă nimic (…) toți sunt la fel”, spune acesta revoltat.
O poveste similară are și o tânără de 31 de ani, Iuliana M. (*), tot dintr-o comună a Județului Bistrița-Năsăud, care, până acum, a votat de fiecare dată „pentru a-și face datoria de cetățean și cu speranța într-un viitor mai bun”.
Dezamăgirea și lipsa unor rezultate concrete au pus-o pe gânduri: „Oamenii sunt dezamăgiți și de rezulate și de politicieni. Nu s-a întâmplat nimic, merge tot mai rău. Nu știu pe cine să votez, nu mai am încredere în politicieni, promit multe…”, a spus aceasta.
Alți interlocutori cu care am discutat, bărbați și femei din Județele Bistrița-Năsăud și Constanța, au identificat cauze și motive pentru a nu vota, și au pus degetul pe rană: pe lângă faptul că cetățenii nu se simt reprezentați, în „lipsa unor candidați cu ale căror principii să rezoneze și lipsa unei agende care să acopere nevoile societății (învățământ, sănătate, infrastructură)”, politicienii „una spun la alegeri, și alta fac după”. Din această pricină, proiectele prezentate în campanie sunt percepute drept „minciuni electorale”.
Citește continuarea în PressHub.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
