Pe strada Gării nr. 2 din Bistrița, Vila Ciuta, o clădire istorică emblematică pentru oraș, a fost în centrul unei dispute juridice care a captat atenția publicului. Direcția Județeană pentru Cultură Bistrița-Năsăud a reușit să stopeze în instanță demolarea acestei clădiri de către firma ACTOR ASSETS, un dezvoltator imobiliar din Cluj. Decizia reprezintă nu doar o victorie juridică, ci și un pas important în conservarea patrimoniului cultural local. Ziarul saptamana.online a semnalat, încă din anul 2022, starea de degradare a acestui imobil și intervențiile neautorizate care au șubrezit structura de rezistență a clădirii în scopul unei colapsări timpurii. În ciuda tuturor, clădirea s-a încăpățânat să stea în picioare și chiar dacă este afectată încă nu e de demolat după cum au constatat experții angajați de instanță.
Clădirea fostei biblioteci județene cum este ea cunoscută astăzi a fost construită de avocatul dr. Demetriu Ciuta, originar din Rebrișoara, un reputat avocat român și cunoscut susținător al drepturilor românilor. Avocatul Ciuta a făcut școala la Cluj și era doctor în științe juridice, fiind implicat alături de alți oameni politici ai vremii în realizarea Marii Uniri din 1918.
Demetriu Ciuta a avut două dintre cele mai frumoase clădiri din Bistrița, situate chiar la intrarea în oraș, respectiv Palatul Poștelor (fostul sediu Romtelecom) și vila din imediata vecinătate în care a funcționat biblioteca județeană. Ambele clădiri sunt reprezentative la Bistrița pentru stilul Art Nouveau fiind printre puținele construcții din epocă la care se regăsesc astfel de elemente.
Demetriu Ciuta a frecventat elita politică transilvană din perioada Marii Uniri, fiind celebră fotografia în care apare alături de George Coșbuc și Ion Luca Caragiale, despre care încă există dispute privind locul unde a fost realizată (Karlsbad, București, Sângeorz-Băi).
După moartea avocatului Demetriu Ciuta, văduva acestuia a vândut clădirea principală unde au funcționat ulterior Direcția Poștelor și a Finanțelor. Familia Ciuta s-a retras în clădirea învecinată care le aparținea. Citiți mai multe în lucrarea „Români din Bistrița” scrisă de Mircea Gelu Buta.
Citiți mai multe detalii aici:
Contextul disputei
Vila Ciuta, cunoscută și ca fosta bibliotecă județeană, este o clădire cu o valoare istorică deosebită, fiind construită în stilul Arta 1900 (Art Nouveau/Jugendstil). Proprietatea, care a servit într-un trecut nu foarte îndepărtat drept sediu al Bibliotecii Județene, a ajuns în posesia unui dezvoltator imobiliar din Cluj, ACTOR ASSETS. Intenția acestuia era să demoleze vila pentru a face loc unui proiect imobiliar modern. Această decizie a stârnit reacții vehemente din partea societății civile și refuzul Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, care au considerat că demolarea ar reprezenta o pierdere ireparabilă pentru patrimoniul orașului.
În anul 2024, în luna martie, asociația Bistrița Civică a organizat un protest anti-demolare chiar în fața fostei biblioteci județene.
Citește aici:
Reacții din partea autorităților
Reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură, prin consilier superior Camelia Târnovan, ne-au declarat următoarele:
”În anul 2018 proprietarul clădirii situată în Bistrița, str. Gării, nr. 2, jud. Bistrița-Năsăud (fostul sediu al Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud) solicită și primește de la Primăria Municipiului Bistrița aviz de oportunitate în vederea elaborării unui PUZ pentru construirea unui imobil cu 8 etaje (ceea ce implica demolarea clădirii existente). Obțin în anul 2020 un al doilea aviz de oportunitate (nr. 21 din 09.12.2020). În baza acestora elaborează documentație PUZ, dar pentru imobil cu 10 etaje.
Fiind vorba despre imobil amplasat în zona de protecție a Ansamblului Urban Medieval Bistrița este obligatorie obținerea avizului Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud, în conformitate cu prevederile Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Prima depunere a documentației a fost în 09.10.2019. Solicitările de emitere a avizului favorabil sunt respinse de șase ori de DJC BN (cu consultarea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 3) și o dată de Ministerul Culturii (cu consultarea comisiei de contestații). Motiv pentru care proprietarul depune acțiune în contencios administrativ împotriva D.J.C. BN cu solicitare de emitere aviz favorabil. Este vorba de dosarul 2621/117/2021, pe rolul Tribunalului Cluj.
Pentru a demonstra valoarea istorică, arhitecturală și urbanistică D.J.C. BN solicită instanței încuviințarea de elaborare a unui studiu istorico-arhitectural și o expertiză tehnică. Sunt elaborate aceste expertize de către experți atestați de Ministerul Culturii și depuse la dosar (expertiza tehnică în mai 2024). Ambele expertize susțin că imobilul trebuie și poate să fie salvat.
În data de 17.09.2024 instanța a luat act de renunțarea la judecată solicitată de proprietarul clădirii. În consecință, pentru moment s-a îndepărtat pericolul demolării ei, dar nu cunoaștem intențiile viitoare ale proprietarului. Clădirea este în continuare lipsită de minimele lucrări de întreținere, astfel că procesele de degradare continuă. De asemenea, nu știm să fie pusă în vânzare.
Singura parte bună în tot acest demers de salvare a valoroasei clădiri a fost activarea societății civile. Astfel, am simțit că nu suntem singuri în tot acest proces de salvgardare a patrimoniului cultural, iar munca noastră administrativă este dublată de presiune publică.
De semenea, societatea civilă a solicitat Primăriei impunerea supraimpozitării pentru neîntreținerea clădirii și chiar inițierea discuțiilor în vederea achiziționării acestui valoros imobil (mai ales că jumătate din terenul liber de lângă clădire este domeniu public).”
Expertiza tehnică: starea clădirii
Unul dintre punctele centrale ale cazului a fost expertiza tehnică realizată de inginerul expert Dragoș Andrei Marcu. Conform raportului, clădirea prezintă semne de degradare, dar structura sa este considerată recuperabilă prin lucrări de restaurare adecvate. Expertiza a concluzionat că imobilul nu reprezintă un pericol iminent și că demolarea nu este justificată din punct de vedere tehnic. Raportul a subliniat că Vila Ciuta are o valoare arhitecturală și istorică ce trebuie protejată.
Aceste concluzii au fost esențiale în procesul juridic, consolidând poziția Direcției pentru Cultură în fața instanței. Raportul a demonstrat că argumentele dezvoltatorului, care susțineau că vila ar fi într-o stare ireparabilă, erau nefondate, fapt pentru care acesta a și renunțat la proces.
Expertiza tehnică realizată de inginerul Dragoș Andrei Marcu a subliniat în detaliu intervențiile neautorizate care au afectat elementele de rezistență ale clădirii. Printre acestea se numără modificări structurale care au slăbit stabilitatea imobilului, inclusiv eliminarea unor pereți portanți și deteriorarea fundației prin lucrări neautorizate. Expertiza a concluzionat că aceste intervenții nu doar că au contribuit la degradarea generală a clădirii, dar au fost executate fără avizele necesare, încălcând flagrant legislația în vigoare. Totuși, raportul a evidențiat că, în ciuda acestor probleme, structura poate fi restaurată cu intervenții specializate, ceea ce face demolarea nu doar nejustificată, ci și nelegală.
Sursa foto: Expertiza tehnică depusă la proces
Raportul expertizei tehnice realizate de inginerul Marcu evidențiază mai multe aspecte critice despre starea Vilei Ciuta și intervențiile realizate asupra clădirii.
1. Alterarea structurii de rezistență: Au fost identificați pereți portanți eliminați sau modificați, ceea ce a dus la slăbirea stabilității imobilului. Aceste lucrări, neavizate și nereglementate, au pus în pericol integritatea structurală a clădirii.
2. Starea generală a clădirii: Deși clădirea prezintă semne evidente de uzură și degradare, starea sa actuală nu justifică demolarea. Expertiza sugerează că, prin restaurări și consolidări adecvate, Vila Ciuta poate fi readusă la o condiție sigură și estetică.
3. Concluzii: Expertiza a susținut că imobilul are o valoare istorică și arhitecturală care justifică protejarea și restaurarea acestuia, nu demolarea. În plus costurile cu demolare și reconstruirea sunt aproximativ egale cu cele de restaurare și consolidare. Aceste concluzii au fost decisive în procesul juridic, conducând în final la decizia de renunțare la proces din partea investitorilor.
Această analiză demonstrează că, în ciuda intervențiilor neautorizate și a degradării, clădirea este recuperabilă și merită să fie protejată ca parte a patrimoniului cultural al Bistriței.
Expertiza a realizat și calculul estimativ pentru restaurarea acestei clădiri pe diferite variante de lucru, astfel consolidările ar necesita între 850 de mii de euro și 930 de mii de euro, în funcție de variantele alese pentru restaurare.
Decizia instanței
Procesul între Direcția pentru Cultură și ACTOR ASSETS s-a finalizat printr-o hotărâre judecătorească favorabilă păstrării clădirii. Conform documentelor depuse în instanță, dezvoltatorul a renunțat la cererea de demolare. Această renunțare reprezintă o victorie simbolică în lupta pentru protejarea patrimoniului local, deși nu s-a prezentat o justificare a renunțării. Decizia vine în contextul unei mobilizări puternice a comunității și a autorităților locale pentru a proteja identitatea culturală a orașului.
Această dispută juridică scoate în lumină importanța conservării patrimoniului cultural într-un oraș în dezvoltare. Pe fondul modernizării accelerate, multe clădiri istorice riscă să fie pierdute din cauza intereselor economice. Direcția Județeană pentru Cultură a demonstrat că o abordare fermă și bine fundamentată poate face diferența între demolare și restaurare.
Ce urmează pentru Vila Ciuta
Deși procesul juridic s-a încheiat favorabil, viitorul clădirii depinde acum de inițiativele de restaurare. Restaurarea Vilei Ciuta ar putea deveni un exemplu de bune practici în conservarea patrimoniului, demonstrând că dezvoltarea economică și protejarea istoriei pot coexista, însă până în prezent nu sunt clare intențiile proprietarilor. Fosta administrație liberală a Bistriței a fost mai degrabă favorabilă demolării clădirii, mai ales că au avizat favorabil două solicitări consecutive în acest sens. Actuala administrație PSD încă nu s-a pronunțat cu privire la această zonă, mai ales că o parte din parcarea din fața Trezoreriei este în proprietatea publică a Primăriei.
Concluzie
Cazul Vilei Ciuta este un exemplu grăitor despre modul în care patrimoniul cultural poate fi protejat în fața presiunilor dezvoltării imobiliare. Eforturile Direcției Județene pentru Cultură Bistrița-Năsăud au arătat că implicarea activă și colaborarea dintre instituții pot genera rezultate pozitive pentru comunitate. Vila Ciuta continuă să fie un simbol al orașului, iar salvarea sa reprezintă o victorie pentru Bistrița și pentru toți cei care cred în valoarea patrimoniului cultural.
Citește și:
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
