România trece la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, când ora 03:00. devine ora 04:00. Astfel, ultima zi de duminică din luna martie va avea doar 23 de ore, devenind cea mai scurtă zi din 2025. Începând de duminică, durata zilelelor crește continuu, până în 21 iunie, când este solstițiul de vară.
În România, ora de vară a fost introdusă prima oară în 1932 (între 22 mai – 2 octombrie). Din 1933 și până în 1940, când s-a renunțat la acest obicei, ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie.
Între anii 1941 și 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Reintroducerea orei de vară s-a produs în 1979.
În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar, în 1997, a intrat în vigoare Ordonanţa nr. 20/1997 privind stabilirea orarului de vară şi a orei oficiale de vară pe teritoriul României, care la art (1) preciza că: ”În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Până în 1996 (cu mici excepții), ora de vară se introducea la sfârșitul lui martie până la sfârșitul lui septembrie. Din 1997, se trece la ora de vară incepând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.
Cum ne afectează trecerea la ora de vară și cât timp pot fi resimțite efectele?
Un sondaj UE, la care au participat 4,6 milioane de persoane, arată că oamenii resimt disconfort fizic și mental din cauza schimbării orei. Oamenii întâmpină probleme în a adormi sau au chiar insomnii. Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili.
Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei de vară – când ceasurile se dau înainte cu o oră-, însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap.
Trei sferturi (76%) dintre respondenți consideră că schimbarea orei de două ori pe an este o experiență „foarte negativă” sau „negativă”. Printre motivele pentru care respondenții doresc renunțarea la schimbarea orei se află considerații legate de impacturile negative asupra sănătății, de creșterea numărului accidentelor rutiere și de lipsa economiilor de energie.
Imagine de foto-retusz de la Pixabay
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
