TikTok este un spațiu al alegerii individuale, al autonomiei, iar a da swipe, a bloca sau a elimina conţinuturi care nu plac oferă utilizatorilor un sentiment de putere. Este una dintre concluziile unui proiect internaţional de cercetare derulat de Thomson Foundation în România, proiect la care am participat, anul acesta, alături de colegii mei de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa: conf. univ. dr. Raluca Petre şi lect. univ. dr. Valentin Vanghelescu. Proiectul coordonat de Thomson Foundation şi desfăşurat prin Media and Journalism Research Center, condus de Marius Dragomir, cercetător la Universitatea Santiago de Compostela (Spania), a fost derulat şi în Polonia şi Ungaria.
Obiectivul acestei cercetări internaţionale a fost acela de a studia comportamentul utilizatorilor în relaţie cu noile media. În timp ce echipa de cercetători din România a studiat comportamentul utilizatorilor în relaţia cu TikTok, echipa din Polonia s-a concentrat pe relaţia cu platforma X (fostul Twitter), iar cea din Ungaria a urmărit relaţia cu Facebook.
Mai exact, prin intermediul interviurilor sociologice cu o serie de utilizatori, am cercetat modul în care platforma de socializare TikTok influenţează comportamentul acestora.
În ceea ce priveşte eşantionul nostru, de menţionat este faptul că a fost un grup divers din punct de vedere al vârstei, genului, educaţiei, ocupaţiei şi preferinţelor politice. Vârstele repondenţilor sunt cuprinse între 25 şi 53 de ani. Din procesul nostru de monitorizare pe zona Dobrogea a făcut parte şi Adrian Anton, jurnalist freelancer, iar la nivel naţional, în proiectul de cercetare au făcut implicate şi prof. univ. dr. habil. Raluca Radu şi lect. univ. dr. Manuela Preoteasa. Raportul rezultat în urma cercetării noastre a fost semnat de conf. univ. dr. Raluca Petre de la Ştiinţe ale comunicării – Universitatea Ovidius din Constanţa, care are un doctorat în sociologie la Graduate School for Social Research – Warsaw (Poland) şi una dintre concluziile care s-au conturat este aceea că, pentru repondenții noștri, corupția este strâns legată de politică.
Repondenții cu care am discutat vorbesc despre politică doar cu cei foarte apropiați: câțiva prieteni sau membrii familiei. În principiu, ei nu deschid acest subiect cu persoane care au opinii diferite, fie pentru a evita conflictele, fie pentru că îi consideră pe ceilalți incapabili să înțeleagă sau să participe la o discuție coerentă. Considerând politica un subiect delicat, aceştia îl abordează doar cu cei care au aceleaşi convingeri. Ei nu adoptă o atitudine de „misionari”, care să încerce să convingă sau să dezbată pentru a-și susține propriile convingeri politice, ci pur și simplu renunță sau chiar ajung să îi blocheze pe cei care au opinii diferite.
Citiți articolul integral în PressHub.ro
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
