Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”. Profesorii de istorie care vor preda sunt sfătuiți, în programa publicată în Monitorul Oficial, să le vorbească elevilor despre liderii legionari din surse care conțin „puncte de vedere diferite” despre acțiunile lor, iar despre criminalii de război să le spună că au fost condamnați pentru o „vină colectivă”.
Pretextul „vinei colective” și faptul că procesele au avut loc în primii ani ai comunismului sunt argumente folosite de cei care au încercat să reabiliteze memoria mai multor criminali de război.
Cel mai recent este cazul generalului Nicolae Macici, condamnat pentru crimele în masă săvârșite la Odesa, în 1941. În 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de reabilitare a militarului, depusă de fiul său.
Au fost depuse, de-a lungul anilor, cereri de reabilitare pentru Ion Antonescu, Gheorghe Alexianu, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr.
În cazul „vinei colective”, de fapt, procesele au analizat culpabilități individuale.
Problemele din programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”
În Ordinul ministrului Educației privind aprobarea programei școlare pentru disciplina de studiu „Istoria evreilor. Holocaustul” – clasa a XI-a/a XII-a, în capitolul „Conținuturi”, se menționează cum ar trebui abordate o parte din temele pe care le vor învăța elevii la această disciplină.
Astfel, „în ceea ce privește conținutul «Violență și retorică antisemite în România interbelică: Liga Apărării Național Creștină (LANC), Mișcarea legionară și Partidul Național Creștin», este recomandabil să se utilizeze surse istorice primare, dar și istoriografia acestor partide politice și a liderilor lor, a doctrinelor și acțiunilor desfășurate de aceștia în perioada interbelică.
Mișcarea legionară este recomandabil să fie prezentată în amploarea și evoluția ei, implicand și activitatea Gărzii de Fier, creată în 1930, ca o organizație fascistă din România, care a activat în perioada 1927-1941 sub denumirile «Legiunea Arhanghelului Mihail», «Garda de Fier» și «Partidul Totul pentru Țară».
Se recomandă ca sursele istorice și imaginile utilizate să nu intre sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 (…), liderii politici precum A.C. Cuza, Corneliu Zelea Codreanu, Octavian Goga sau sociologul și filosoful Mircea Vulcănescu să fie prezentați din mai multe perspective, utlizând cel puțin trei-patru surse istorice care conțin puncte de vedere diferite despre acțiunile și ideile promovate de aceștia în societatea românească (…)”, se arată în programa publicată în Monitorul Oficial.
Reamintim că A.C. Cuza, profesor universitar și politician extremist, mentorul lui Corneliu Zelea Codreanu, a fost unul dintre teoreticienii antisemitismului românesc – susținând, în lucrările sale, că evreii sunt poporul lui Satan, că fac parte dintr-o rasă inferioară, că sunt „corciți”, militând pentru „eliminarea jidanilor din sânul poporului românesc”, potrivit lucrării „Elita culturală și discursul antisemit interbelic”, scrisă de Alexandru Florian și Ana Bărbulescu, și publicată în anul 2022, la Polirom.
Citiți continuarea în presshub.ro
