Articol preluat din presshub.ro
Cum trece Marea Neagră prin „automedicație”, după zece luni de când armata rusă a aruncat în aer hidrocentrala de la Kahovka și în condițiile în care este expusă în continuare la substanțe organice și toxice care au fost aduse de apele râului Nipru.
Este greu să se spună cu exactitate când marea va fi complet curățată de consecințele acțiunilor militare din timpul războiului ruso-ucrainean. Despre cum este evaluată astăzi starea Mării Negre după un dezastru de mare amploare a centralei hidroelectrice de la Kahovka povestesc ecologiștii și funcționarii.
Marea Neagră „sub cheie”
Atunci când vorbim despre Marea Neagră, aproape întotdeauna ne amintim de râurile care au conexiune cu ea: Niprul, Dunărea, Nistrul, Bugul de Sud, dar și alte râuri mai mici.
La urma urmei, marea are un caracter semi-închis, ceea ce înseamnă că râurile care se varsă în ea aduc o mulțime de poluanți care intră în apele lor din aproape jumătate din teritoriul Europei și din toată Ucraina.
Însă, în urma atacului terorist comis de Federația Rusă la hidrocentrala Kahovka, împreună cu apa din râul Nipru, tone de apă contaminată au ajuns în Marea Neagră.
Acesta este un „cocktail” de fecale și deșeuri de la întreprinderile agricole, pești și animale moarte, mii de agenți patogeni ai unor boli infecțioase, produse petroliere și substanțe explozive, deșeuri din plastic și de la construcții.
„În acest moment, oamenii de știință nu au posibilitatea de a evalua pe deplin starea Mării Negre. Da, monitorizăm situația din spațiu (observăm scurgeri de petrol prin intermediul imaginilor transmise de sateliți), precum și de pe țărm (știm despre delfini morți și gunoi din datele de monitorizare de coastă), dar, de fapt, nu putem stabili cifre exacte de poluare la această etapă,” – spune biologul marin Maria Pavlovskaya.
Pe lângă dezastrul de la hidrocentrala Kakovka, au existat și vor fi mult mai mulți factori negativi care afectează starea Mării Negre.
De exemplu, furnizarea de combustibil pentru rachete, avioane doborâte, bărci scufundate și nave și muniție depozitată pe ele. Toate acestea sunt substanțe toxice care intră în mare și se depun pe fundul acesteia.
De pildă, unii compuși de contaminare organică pot dispărea rapid. Metalele toxice și organoclorurile găsite în erbicide și pesticide utilizate în mod obișnuit pe câmpuri pot rămâne în mare mult mai mult timp.
Cum trece Marea Neagră prin „automedicație” – un proces îndelungat
Curățarea mării depinde de mulți factori – volumul și natura poluării, procesele naturale de autocurățare a mării, vremea și eficacitatea măsurilor întreprinse.
Cu toate acestea, există o altă problemă atunci când substanțele toxice se depun pe fundul mării și, ca urmare a furtunilor, ele cad din nou de pe fund în straturi de apă care erau anterior curate. Așa se produce poluarea secundară.
Directorul Centrului Național Ucrainean pentru Ecologie Marină, Viktor Komorin, a declarat că, după ce rușii au aruncat în aer hidrocentrala Kahovka, o cantitate imensă de substanțe toxice – metale, compuși organoclorurate și ulei – a intrat în apa mării.
S-au răspândit parțial în toată Marea Neagră, dar au rămas parțial și în estuarul Nipru-Bug și în Golful Odesa.
„Este necesar să se constate că situația actuală cu poluare a Mării Negre în largul coastei Odessei variază în funcție de condițiile meteorologice. Deci, atunci când vântul bate din estuarul Nipru-Bug spre Golful Odesa, observăm o cantitate mare de substanțe toxice”, explică Komorin.
Și deși marea a devenit din nou mai sărată și mai curată vizual, înseamnă acest lucru că marea și-a revenit?
În acest sens, Victor Komorin spune că furtunile au ajutat foarte mult la spălarea poluării din Zatoka, lângă Odesa (acesta este un sat care este situat geografic parțial pe povârnișul Budatskaya, separând estuarul cu același nume de mare și parțial pe Karolino – povârnișul Budatskaya).
Când sunt furtuni, toate substanțele care s-au așezat anterior pe fund cad din nou în apa mării.
„Situația este mai bună decât am sperat. Apa din regiunea Odessa, din apripiere de Zatoka, se răspândește cel mai mult în toată Marea Neagră.
Doar substanțele toxice rămân în anumite verigi ale lanțului trofic, ceea ce înseamnă că în pești care locuiesc pe fund și în alte animale, precum și suprafața de jos.
Și când, de exemplu, sunt condiții meteorologice de furtună, aceste toxine sunt spălate de pe fundul suprafețelor și ajung din nou în mare, în apă”, notează omul de știință.
Piramida alimentară toxică a Mării Negre, ca urmare a atacului terorist de la hidrocentrala Kakovka
Potrivit lui Komorin, o cantitate imensă de substanțe toxice precum metale, compuși organoclorurați și ulei au intrat în apa mării. Și, întrucât viața locuitorilor marini este direct legată de calitatea apei, substanțele toxice otrăvesc nu numai apa, ci și animalele; ele se pot acumula în corpul lor și pot ajunge la oameni prin mâncare.
