Cetățenii pot cere protejarea arborilor seculari.
Recent 25 de „comori vii” din Oltenia de sub Munte, propuse pentru Catalogul național
Arborii bătrâni, cu dimensiuni impresionante sau legați de istoria și legendele unei comunități pot fi inventariați și protejați la solicitarea cetățenilor.
După trei ani de la adoptarea Legii arborilor remarcabili, România are și normele tehnice necesare pentru aplicarea acesteia.
Ordinul comun privind normele de aplicare a Legii nr. 97/2023 a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 8 iunie 2026.
Documentul stabilește procedura de identificare, inventariere și înscriere a arborilor în Catalogul național al arborilor remarcabili.
Orice cetățean poate face o solicitare
Persoanele fizice, firmele sau organizațiile pot cere primăriilor ori ocoalelor silvice inventarierea unuia sau mai multor arbori care ar putea îndeplini criteriile legale.
Pentru arborii aflați în intravilan, solicitarea se adresează unității administrativ-teritoriale, prin structura responsabilă de administrarea spațiilor verzi.
Pentru exemplarele aflate în alte zone, în afara fondului forestier, cererea poate fi transmisă ocolului silvic competent.
Documentația inițială este una simplă: solicitantul trebuie să indice coordonatele geografice și să atașeze fotografii ale arborelui.
Ulterior, reprezentanții autorității verifică situația în teren, măsoară arborele și stabilesc dacă acesta îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile prevăzute de lege.
Pentru arborii care se încadrează, autoritatea completează o fișă de inventariere și o transmite, în maximum 15 zile de la efectuarea inventarierii, Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate și Gărzii Forestiere competente teritorial.
Dimensiunea, vârsta sau povestea pot transforma un copac într-un arbore remarcabil
Legea nr. 97/2023 prevede că un arbore poate fi considerat remarcabil dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
– depășește circumferința minimă stabilită pentru specia sa;
-are o vârstă de minimum 160 de ani;
– prezintă o valoare culturală sau istorică pentru comunitate, fiind legat de un eveniment, o personalitate, o întâmplare ori o legendă.
Circumferința se măsoară la o înălțime de 130 de centimetri de la sol. Pragurile diferă în funcție de specie.
De exemplu, limita este de 350 de centimetri pentru paltinul de munte și fag, 300 de centimetri pentru castanul comestibil și tei, 400 de centimetri pentru frasin și 450 de centimetri pentru stejarul pedunculat sau gorun.
25 de arbori identificați în Oltenia de sub Munte
Un prim demers realizat după intrarea în vigoare a normelor vizează 25 de arbori identificați în două localități din zona Oltenia de sub Munte, geoparc aspirant UNESCO din județul Vâlcea.
Potrivit informațiilor transmise odată cu solicitările, este vorba despre:
– șapte paltini, dintre care cel mai mare are o circumferință de 440 de centimetri;
-cinci castani despre care se estimează că au peste 500 de ani, fiind asociați perioadei în care a fost ctitorită Mănăstirea Bistrița; cel mai mare măsoară 640 de centimetri în circumferință;
-șase fagi, cel mai mare având o circumferință de 550 de centimetri;
-patru stejari, dintre care cel mai mare ajunge la 540 de centimetri;
-doi frasini, cel mai mare măsurând 610 centimetri;
– un tei cu o circumferință de 370 de centimetri.
Dimensiunile, vârsta și valoarea cultural-istorică urmează să fie verificate oficial de personalul desemnat de autorități.
Până la finalizarea acestei proceduri, arborii sunt propuși pentru inventariere, nu înscriși automat în Catalog.
Oltenia de sub Munte se întinde pe teritoriul localităților Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești și include 41 de sate.
Zona urmărește obținerea statutului de Geoparc Internațional UNESCO.
Catalogul va include fotografii, dimensiuni și starea fiecărui arbore
Catalogul național va fi administrat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și va putea fi consultat public pe pagina instituției.
Pentru fiecare exemplar vor fi înregistrate specia, circumferința, înălțimea, vârsta, coordonatele geografice, fotografiile, caracteristicile morfologice și cultural-istorice, precum și starea fitosanitară.
Autoritățile trebuie să operaționalizeze catalogul digital în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normelor.
Înscrierea în Catalog aduce și un regim special de protecție. Tăierea unui arbore remarcabil este permisă numai dacă acesta este complet uscat, a fost doborât sau dezrădăcinat din cauze naturale ori reprezintă un pericol real pentru oameni și bunuri, fără să existe o altă soluție pentru reducerea riscului.
Chiar și în aceste situații este necesară, de regulă, o evaluare tehnică și obținerea avizului favorabil al Gărzii Forestiere. Tăierea fără respectarea procedurilor poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei.
Cum poate fi semnalat un arbore remarcabil
Cei care cunosc arbori bătrâni, de dimensiuni neobișnuite sau legați de istoria unei comunități îi pot fotografia și pot salva coordonatele GPS direct de pe telefon.
În solicitarea transmisă primăriei sau ocolului silvic este util să fie menționate:
-localitatea și locul în care se află arborele;
-coordonatele geografice;
-specia, dacă este cunoscută;
-circumferința aproximativă;
-fotografii realizate din mai multe unghiuri;
-informații despre vârsta, istoria sau legendele asociate arborelui.
Autoritatea este cea care trebuie să facă măsurătorile oficiale, să verifice criteriile și să completeze fișa necesară înscrierii.
Prin implicarea comunităților, arborii care au traversat generații întregi pot deveni nu doar repere locale, ci elemente ale patrimoniului natural protejat.
O fotografie, o localizare GPS și o solicitare scrisă pot reprezenta primul pas pentru salvarea unei adevărate „comori vii”.
Textul poate fi adaptat și într-o versiune locală, cu apel adresat locuitorilor din Bistrița-Năsăud pentru identificarea arborilor remarcabili din județ.
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
