Cele mai recente cercetări sociologice descriu o societate românească aflată într-o situație aparent contradictorie. Aproape trei sferturi dintre cetățeni consideră benefică apartenența la Uniunea Europeană și văd UE drept un factor de stabilitate, însă sondajele privind intenția de vot plasează AUR la mare distanță de partidele tradiționale.
Eurobarometrele și ascensiunea formațiunilor populiste au fost analizate în emisiunea ContextuaL, alături de jurnalista Sidonia Bogdan și Cristina Guseth, directorul Freedom House România.
Discuția a arătat că sprijinul pentru Uniunea Europeană și votul de protest nu se exclud neapărat. Mulți alegători pot susține apartenența României la UE, dar în același timp pot sancționa partidele care au condus țara.
73% dintre români consideră benefică apartenența la UE
Eurobarometrul Parlamentului European, realizat în aprilie-mai și publicat la 1 iulie 2026, indică un sprijin puternic pentru proiectul european.
La nivelul Uniunii, 75% dintre respondenți consideră UE un spațiu de stabilitate într-o lume marcată de crize, iar 74% cred că țara lor a beneficiat de apartenența la Uniune. Totodată, 68% vor un rol mai important al UE în protejarea cetățenilor, iar 73% consideră că instituțiile europene ar trebui să dispună de mai multe mijloace pentru a răspunde provocărilor globale.
În România, 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană ca pe un factor de stabilitate, iar 73% consideră că apartenența țării la UE a fost benefică. Procentul celor care apreciază pozitiv calitatea de membru a crescut cu șase puncte față de cercetarea precedentă.
Principalele beneficii identificate de români sunt oportunitățile de muncă, protejarea păcii și securității, creșterea economică și îmbunătățirea nivelului de trai.
Aceste rezultate contrazic ideea că România ar fi devenit majoritar eurosceptică. Nemulțumirea față de partidele aflate la guvernare nu înseamnă automat respingerea Uniunii Europene.
AUR, între 36% și 40% în sondajele recente
În același timp, cele mai noi măsurători privind intenția de vot arată o poziție dominantă pentru AUR.
Barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic între 30 iunie și 3 iulie 2026, cotează AUR cu 36,4%, urmat de PNL cu 22,4%, PSD cu 17,9% și USR cu 10,5%. Procentele au fost calculate fără alegătorii nehotărâți și fără cei care nu ar vota.
Un sondaj IRES, comandat de PSD și realizat între 29 iunie și 2 iulie, indică AUR la 40%, PSD la 21%, PNL la 17% și USR la 10%. Cercetarea a fost realizată telefonic pe un eșantion de 1.002 persoane și are o marjă de eroare de plus sau minus 3,1%.
Diferențele dintre cele două cercetări sunt importante în cazul PNL și PSD, dar ambele confirmă aceeași tendință: AUR se află pe primul loc, iar partidele tradiționale nu reușesc să recupereze integral electoratul pierdut.
Sondajele nu reprezintă predicții sigure ale unui rezultat electoral. Ele surprind o fotografie de moment, influențată de formularea întrebărilor, metoda de cercetare, prezența la vot și ponderea alegătorilor indeciși. Totuși, repetarea aceleiași tendințe în cercetări diferite nu poate fi ignorată.
Furia împotriva statului și a partidelor tradiționale
În emisiunea ContextuaL, Sidonia Bogdan a explicat creșterea votului populist prin acumularea unei frustrări profunde față de stat, instituții și partidele care au guvernat România.
Acest tip de alegător nu votează neapărat o doctrină bine definită și nici nu își construiește opțiunea exclusiv în jurul poziției față de NATO sau Uniunea Europeană. Votul este, în primul rând, unul împotriva celor percepuți ca responsabili pentru problemele economice, birocrație, lipsa serviciilor publice și tratamentul umilitor din instituții.
Cristina Guseth a vorbit despre „furia care vine din lipsa de respect resimțită din partea statului”, mai vizibilă în mediul rural și în orașele mici.
Pentru numeroși cetățeni, beneficiile dezvoltării economice și ale integrării europene nu au fost distribuite suficient de echitabil. Drumurile, investițiile și oportunitățile există, dar nu au eliminat diferențele majore dintre marile centre urbane și comunitățile periferice.
Problemele economice, educația și eșecul clasei politice
În partea finală a emisiunii, moderatorul Lucian Petraș a sintetizat cauzele ascensiunii populismului ca fiind un cumul de factori.
„Nu putem spune că există un singur motiv pentru care AUR a crescut. Este un cumul de factori: problemele economice, educația și eșecul clasei politice. Acesta este motivul principal. Partidele tradiționale trebuie să și-l asume”, a arătat acesta.
Care este profilul electoratului AUR
Sidonia Bogdan a susținut că ascensiunea AUR nu mai poate fi tratată drept o surpriză electorală izolată. Partidul a crescut de la un scrutin la altul, iar nucleul său electoral a devenit relativ omogen și fidel zonei populiste.
Profilul conturat în discuție nu a fost redus la formula simplistă „oameni săraci și fără educație”. Au fost identificate mai multe categorii și motivații:
- alegători cu o neîncredere foarte mare în instituții;
- oameni din rural și din orașele mici care se simt ignorați sau tratați fără respect de stat;
- cetățeni care nu au simțit concret beneficiile integrării și dezvoltării economice;
- persoane care votează în primul rând împotriva partidelor tradiționale;
- alegători educați atrași de ideologia suveranistă, nu neapărat de nemulțumiri materiale.
Una dintre ideile centrale a fost că votul AUR este alimentat de o furie antisistem:
„Să nu-i mai auzim, să nu-i mai vedem, ne-am săturat de ei, să vină alții.”
În această logică, pentru o parte a electoratului contează mai puțin cine este alternativa și mai mult faptul că AUR nu a fost asociat cu vechile guvernări.
Cristina Guseth a descris această stare drept o furie produsă de lipsa de respect resimțită inclusiv în contactul obișnuit cu administrația, atunci când oamenii încearcă să obțină un document sau un serviciu public. Fenomenul ar fi mai vizibil în rural și în urbanul mic, unde există comunități care se simt marginalizate și neintegrate.
Recent au apărut două publicații interesante despre electoratul populist:
„Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremiști?”, apărută la Humanitas, este o carte semnată de trei sociologi: Alina Pop, Filip Alexandrescu și Ionuț-Marian Anghel. Volumul combină date electorale, cartografiere și cercetare de teren pentru a explica frustrările, inegalitățile și absența statului din comunitățile în care a crescut votul suveranist.
„Fenomenul AUR și reconfigurarea electoratului românesc” este studiul realizat de doi sociologi cunoscuți, Mircea Comșa și Bogdan Voicu, și publicat de Fundația Friedrich-Ebert. Acesta analizează profilul socio-demografic al electoratului AUR, proveniența voturilor, distribuția teritorială, valorile, temerile și mecanismele care au determinat creșterea partidului.
Ce arată sondajul Cult Research
Studiul Cult Research arată că:
- 71% dintre români vor ca politica să se distanțeze clar de legionarism, fascism și alte ideologii extremiste;
- votul pentru partidele suveraniste reprezintă mai ales o reacție antisistem, nu o adeziune clară la extremism;
- 41% dintre votanții AUR se consideră de centru, iar 40% se plasează la dreapta;
- 44% dintre români susțin ideea unei Europe federale;
- șase din zece respondenți consideră că România trebuie să fie mai activă în domeniul securității internaționale.
Aceste rezultate susțin una dintre concluziile importante ale emisiunii: nu trebuie confundat automat votantul AUR cu extremistul ideologic. Electoratul poate vota un partid cu discurs radical ca formă de sancționare a sistemului, fără să accepte integral ideologia acelui partid.
Directorul Cult Research, Alexandru Zodieru, sintetizează diferența astfel: votanții suveraniști resping mai ales sistemul, nu neapărat democrația.
Educația contează, dar nu explică singură fenomenul
În emisiune s-a discutat pe larg despre analfabetismul funcțional și lipsa gândirii critice. Rețelele sociale permit formarea unei opinii în câteva secunde, iar alegătorii vulnerabili informațional pot deveni ținte ușoare pentru propagandă și manipulare.
Discuția a făcut astfel diferența între: electoratul obișnuit, mobilizat de furie, insecuritate și respingerea clasei politice; nucleul ideologic, format și din oameni educați, care promovează conștient doctrina suveranistă.
Educația a ocupat un loc important în dezbatere. Lipsa gândirii critice și analfabetismul funcțional îi fac pe oameni mai vulnerabili la mesaje simplificate, conspirații și campanii de manipulare.
Totuși, invitatele au atras atenția că fenomenul nu poate fi explicat exclusiv prin nivelul de educație. Există și persoane cu studii superioare care susțin partide populiste, fie din convingeri ideologice, fie din respingerea establishmentului politic.
Rețelele sociale au înlocuit presa tradițională
O altă cauză identificată este schimbarea modului în care cetățenii consumă informație.
Presa tradițională și analizele politice ajung la un public tot mai restrâns, în timp ce mesajele politice de câteva secunde, distribuite pe TikTok, Facebook sau alte platforme, pot atinge rapid milioane de persoane.
Sidonia Bogdan a vorbit despre un electorat care își formează uneori opinia în câteva secunde și care a fost identificat și mobilizat din timp de structurile populiste.
Creșterea AUR a apărut la fiecare scrutin ca o surpriză pentru o parte a presei și a clasei politice. În realitate, ea s-a construit gradual, prin comunicare directă, prezență constantă pe rețelele sociale și exploatarea nemulțumirilor din comunitățile în care partidele tradiționale au rămas active mai ales în perioadele electorale.
O treime dintre români ar prefera alegeri anticipate
Criza politică a alimentat și cererea pentru alegeri înainte de termen. Potrivit barometrului Agenției de Rating Politic, 33,2% dintre respondenți consideră alegerile anticipate principala soluție pentru ieșirea din blocaj.
Opțiunea este susținută de 49,3% dintre alegătorii AUR și de 34,7% dintre cei ai USR.
În cadrul emisiunii, Cristina Guseth a apreciat că anticipatele sunt posibile dacă nu mai poate fi formată o majoritate parlamentară stabilă. Sidonia Bogdan a fost mai rezervată, amintind că România nu a organizat până acum alegeri parlamentare anticipate și că mecanismul constituțional este greu de pus în practică.
Sprijinul pentru UE nu garantează sprijinul pentru partidele proeuropene
Datele Eurobarometrului și rezultatele sondajelor electorale nu se anulează reciproc.
Un cetățean poate considera că aderarea la Uniunea Europeană a adus beneficii României, dar poate fi profund nemulțumit de PSD, PNL sau USR. Poate susține libertatea de circulație, investițiile europene și securitatea oferită de apartenența la Occident, dar poate vota un partid care promite să pedepsească actuala clasă politică.
Adevărata problemă pentru partidele democratice nu este doar combaterea discursului populist. Ele trebuie să reconstruiască încrederea în instituții, să demonstreze că statul își respectă cetățenii și să transforme beneficiile integrării europene în rezultate vizibile pentru comunitățile care se simt abandonate.
În lipsa unei asemenea schimbări, majoritatea proeuropeană din Eurobarometre poate coexista în continuare cu o creștere electorală a populismului.
Emisiunea ContextuaL poate fi urmărită integral aici:
Urmăriți Saptamana.online și în Google News
