Republica Moldova a făcut în ultimele luni pași importanți în negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, dar drumul până la statutul de membru rămâne complicat. Reformarea instituțiilor, aplicarea legislației europene, combaterea influenței ruse și problema Transnistriei sunt doar câteva dintre obstacolele pe care Chișinăul trebuie să le depășească.
Parcursul european al Republicii Moldova a fost analizat în emisiunea ContextuaL de Sidonia Bogdan, jurnalist de politică externă, și Cristina Guseth, directorul Freedom House România.
Discuția a pornit de la posibilitatea ca Republica Moldova să adere până în jurul anului 2030 și de la scenariul în care procesul său de integrare ar putea avansa separat de cel al Ucrainei.
Două capitole importante, deschise în numai o lună
Republica Moldova a primit statutul de țară candidată în iunie 2022, iar negocierile de aderare au fost deschise oficial în iunie 2024.
La 15 iunie 2026, Uniunea Europeană și Republica Moldova au deschis primul grup de capitole, denumit „fundamente”. Acesta include statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice.
La 14 iulie 2026 a fost deschis și grupul privind relațiile externe, care cuprinde politica comercială și alinierea la politica externă, de securitate și apărare a Uniunii Europene.
Aceste decizii arată că procesul avansează, dar nu reprezintă o garanție că aderarea va avea loc la o dată prestabilită. Extinderea Uniunii Europene este un proces bazat pe merite, iar fiecare etapă depinde de reformele adoptate și, mai ales, de aplicarea lor.
2030, obiectiv politic, nu termen garantat
În emisiunea ContextuaL a fost discutat anul 2030 ca posibil orizont pentru aderare. Acesta este însă mai degrabă un obiectiv politic al autorităților de la Chișinău decât un calendar obligatoriu pentru instituțiile europene.
Cristina Guseth a subliniat că Republica Moldova trebuie să îndeplinească aceleași principii fundamentale care au fost aplicate și în cazul României.
„În mod normal, ca să aderi la Uniunea Europeană trebuie să respecți un set de condiții. Aceste condiții trebuie să le respecte și Moldova pentru a intra în Uniunea Europeană”, a afirmat directorul Freedom House România.
Integrarea nu înseamnă doar deschiderea piețelor sau primirea unor fonduri. Înseamnă independența justiției, administrație publică funcțională, combaterea corupției, protejarea drepturilor fundamentale și capacitatea de a aplica legislația comunitară.
„Uniunea Europeană este singura șansă ca noi să putem să păstrăm o democrație funcțională care să creeze premisele prosperității. Mi se pare extrem de important și pentru Republica Moldova”, a mai spus Cristina Guseth.
Poate fi Republica Moldova desprinsă de Ucraina?
Una dintre cele mai sensibile teme a fost posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze mai repede decât Ucraina.
Susținătorii acestei variante invocă dimensiunea redusă a Republicii Moldova și costurile mai mici pe care integrarea sa le-ar presupune pentru Uniunea Europeană. Sidonia Bogdan a atras însă atenția că viitorul val de extindere spre est va fi determinat nu doar de economie și reforme, ci și de securitate.
„Dacă va fi un asemenea val de extindere gândit în această logică, nu ai cum să excluzi Ucraina”, a afirmat jurnalista.
În opinia sa, reziliența Republicii Moldova nu poate fi separată de rezistența Ucrainei. Armata ucraineană împiedică extinderea controlului rusesc spre granițele Republicii Moldova și României, iar o eventuală înfrângere a Kievului ar modifica radical situația de securitate din regiune.
Separarea politică a celor două dosare ar putea genera, în plus, tensiuni în societatea ucraineană, care a plătit un preț uriaș pentru orientarea sa europeană.
„Cum ar putea europenii să spună: integrăm Republica Moldova, dar Ucraina, în jurul căreia se învârte totul și pe care am ajutat-o atât de mult, rămâne în afară?”, a întrebat Sidonia Bogdan.
Transnistria transferă Uniunii o problemă de securitate
Principalul obstacol geopolitic rămâne regiunea separatistă transnistreană, unde sunt staționate trupe rusești.
Aderarea Republicii Moldova ar însemna că frontiera și problemele de securitate ale acesteia devin și frontiere și probleme ale Uniunii Europene.
„În momentul în care o integrezi, UE preia granița. Problemele de securitate se transferă. Lucrurile nu sunt atât de simple”, a explicat Sidonia Bogdan.
Această situație nu exclude aderarea, dar obligă Uniunea Europeană să găsească soluții politice și de securitate. În același timp, Chișinăul trebuie să își consolideze instituțiile, capacitatea de apărare, securitatea cibernetică și rezistența la influența politică și informațională a Rusiei.
Uniunea Europeană s-a angajat să continue sprijinul politic, financiar, tehnic și strategic pentru Republica Moldova și să avanseze procesul pe baza progreselor înregistrate de aceasta.
Reformele nu pot fi înlocuite de entuziasmul politic
În cadrul emisiunii s-a discutat și despre dificultățile administrației moldovenești. Instituțiile au nevoie de mai mulți specialiști, de resurse umane și de înlocuirea unor practici moștenite din sistemul sovietic.
Cristina Guseth a remarcat însă că relația dintre România și Republica Moldova nu ar trebui privită exclusiv ca un transfer de experiență de la București spre Chișinău.
„Eu mă întreb cu ce know-how îi ajutăm noi în acest moment”, a afirmat aceasta, arătând că autoritățile moldovenești au reușit, în unele domenii, să răspundă mai eficient decât România în fața interferențelor ruse și a tentativelor de influențare a proceselor electorale.
România poate oferi specialiști, experiență în negocierile de aderare, sprijin financiar și cooperare în domeniul apărării. În același timp, poate învăța din experiența Republicii Moldova în identificarea rețelelor rusești de influență și în apărarea proceselor democratice.
Aderarea trebuie pregătită, nu doar proclamată
Concluzia dezbaterii din ContextuaL a fost că România trebuie să sprijine fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, dar fără a transforma aderarea într-o promisiune lipsită de condiții.
„Eu spun să ajutăm cât putem Republica Moldova, cu tot ce putem, astfel încât să poată parcurge etapele. Să oferim bani și tot sprijinul de care are nevoie”, a afirmat Sidonia Bogdan.
Republica Moldova se află într-un moment favorabil, în care există voință politică atât la Chișinău, cât și la Bruxelles. Dar integrarea europeană nu este o formalitate și nu poate fi realizată printr-o decizie simbolică.
Aderarea va depinde de reforme, de evoluția războiului din Ucraina, de soluționarea problemelor de securitate și de capacitatea instituțiilor moldovenești de a demonstra că pot funcționa potrivit regulilor și valorilor Uniunii Europene.
Emisiunea ContextuaL poate fi urmărită integral aici:
